Fostul adjunct al Direcţiei de Finanţe Bihor, Ioan Lascău, a fost condamnat la şapte ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, fiind acuzat de DNA de trafic de influenţă, după ce a cerut peste 18 miliarde de lei vechi, pentru a interveni pe lângă funcţionari din Ministerul Finanţelor. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare.

Fostul şef al fiscului bihorean şi ex-consilier local din partea PPDD Bihor este deja în închisoare, fiind condamnat într-un alt dosar la trei ani de închisoare, tot pentru corupţie. În 29 ianuarie 2010, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Lascău, fostul director adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor, la o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă. Tot atunci, judecătorii de la tribunal au mai dispus ca pe o perioadă de trei ani, după executarea pedepsei, Lascău să nu aibă dreptul de a alege sau de a fi ales în autorităţile publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii. Ioan Lascău a atacat decizia instanţei la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis, în mai 2010, casarea primei sentinţe şi retrimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa care a emis-o, respectiv la Tribunalul Bucureşti. Soluţia a fost considerată nelegală atât de Lascău, cât şi de procurorii DNA, care au susţinut că magistraţii au soluţionat cazul fără să ia în considerare anumite probe noi apărute în dosar, motiv pentru care au atacat-o prin recurs, care s-a judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care, în 26 ianuarie 2011, a dispus reluarea procesului la Curtea de Apel. Procesul a reînceput în 6 aprilie 2011 şi a durat până în 4 ianuarie 2012, când magistraţii au dispus achitarea fostului adjunct al Finanţelor Bihor pe motiv că fapta de care acesta este acuzat nu există. Această decizie nu a fost nici ea definitivă şi a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în 28 noiembrie 2012, a hotărât, din nou, să trimită dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel, care a pronunţat decizia de condamnare la şapte ani de închisoare, în cursul zilei de marţi. În 22 decembrie 2006, procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Ioan Lascău. Din probele administrate de procurori a rezultat că, în decembrie 2003, în calitate de director general adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, Lascău a pretins suma de 18,5 miliarde de lei vechi de la directorul unei societăţi comerciale din Oradea, pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea decontării preferenţiale a unor plăţi restante în valoare de aproximativ 185 miliarde de lei vechi, pentru lucrări efectuate de societatea orădeană în beneficiul Administraţiei Naţionale Apele Române SA, informa Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prima condamnare

Pe de altă parte, Ioan Lascău se află deja în închisoare, după ce a fost condamnat, la 8 martie 2013, de către un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-un dosar în care, în 2006, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea l-au trimis în judecată, alături de afaceristul orădean Ranyak Zoltan, pentru efectuarea unor operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi utilizarea unor informaţii deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu, luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, participaţie improprie la evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani şi bancrută frauduloasă. Cu opinie majoritară, judecătorii ICCJ l-au condamnat la trei ani de detenţie pentru spălare de bani şi trei ani şi două luni de închisoare pentru luare de mită, constatând intervenţia prescripţiei în cazul efectuării operaţiunii financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia.

Chichiţe cu legi

Declararea recursului poate intra sub incidenţa Legii 255/2013, care precizează la articolul 11, alineatul 1, faptul că "deciziile pronunţate în apel înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală cu privire la care termenul de declarare a căii ordinare de atac prevăzute de legea anterioară nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse recursului în casaţie". Noul Cod de procedură penală va intra în vigoare la 1 februarie, în mai puţin de 10 zile de la pronunţarea soluţiei dată de Curtea de Apel. Conform articolului 433 din noul Cod de procedură penală, recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Astfel, ICCJ ar putea decide rejudecarea dosarului.