Miercuri seara, la Muzeul Memorial Iosif Vulcan a avut loc un eveniment cultural deosebit dedicat împlinirii a unui veac şi jumătate de la debutul lui Mihai Eminescu în Revista Familia şi de la debutul lui Miron Pompiliu, prietenul său de o viaţă, în revista fondată de Iosif Vulcan.

Filiala Bihor a Uniunii "Vatra Românească", Asociația Pro România Europeană, Muzeul Țării Crișurilor, Direcția Județeană pentru Cultură Bihor, Revista "Familia", în parteneriat cu Primăria Oradea, Universitatea din Oradea, Filiala Bihor a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Cercul științific de Istorie a Presei al studenților de la Jurnalism au organizat miercuri, 9 martie, la Muzeul "Iosif Vulcan", medalionul literar-muzical "Două debuturi, o prietenie de-o viață".

Evenimentul a fost deschis oficial prin depunerea unor coroniţe de flori la bustul lui Iosif Vulcan, urmată de un moment artistic sensibil, tabloul dramatic "Mureșanu", pus în scenă de elevi ai Colegiului Naţional "Mihai Eminescu", coordonaţi de prof. Laura Ardelean.

În continuare, profesorul şi folcloristul Crăciun Parasca şi scriitorul Ioan F. Pop au evocat personalităţile lui Miron Pompiliu şi Mihai Eminescu, punând accent pe debutul lor literar şi pe prietenia care i-a legat. "Miron Pompiliu este o figură ilustră  a Bihorului, este singurul bihorean junimist, care şi-a câştigat recunoaşterea în Muntenia, Moldova şi Transilvania", a explicat Crăciun Parasca. Pompiliu a avut debutul literar în anul 1866 în Revista Familia. Creaţia sa poetică, aşa cum spune Crăciun Parasca, poate fi împărţită în patru etape: prima este cea în care părăseşte satul natal (lamentaţia), a doua este etapa Bucureşti, când se nasc cele mai importante scrieri ale sale, inspirat fiind de idealuri paşoptiste, urmează perioada infertilă, între 1870-1880, când se dedică doar culegerii folclorului, şi perioada lingvistică, din Iaşi, în care concepe îndreptare pentru profesori, cărţi de citire pentru şcolari sau antologie de literatură românească. "Deşi se crede că Eminescu şi Pompiliu s-au împrietenit în Iaşi şi s-au cunoscut prin intermediul Junimii, acest lucru este fals. Miron Pompiliu a scris, printre altele, şi cronică teatrală. În anul 1867, s-a întâlnit la Teatrul Naţional din Bucureşti cu Mihai Eminescu, care era sufleor. În acea vreme, Pompiliu scria cronici pentru ziarul Perseverenţa", povesteşte Crăciun Parasca despre începuturile unei prietenii literare. "Miron Pompiliu a intrat în graţiile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, în revista căruia îşi publica cronicile. Apoi publică în aceeaşi revistă poezii, dar şi folclor cules din zona Bihorului. În anul 1870, Pompiliu părăseşte Bucureştiul, influenţat fiind de Eminescu. La îndemnul acestuia, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi şi ajunge apoi junimist", a mai spus Parasca. Miron Pompiliu s-a mai remarcat prin cariera de dascăl în slujba Iaşului, timp de două decenii şi a sfârşit la fel de tragic ca Mihai Eminescu, împuşcându-se într-un spital, pentru că nu-şi mai suporta boala.

În evocarea lui Mihai Eminescu şi a debutului său literar, Ioan F. Pop a punctat întâlnirea dintre "genialitatea în potenţă a lui Mihai Eminescu şi generozitatea în acţiune a lui Iosif Vulcan". "Eminescu era un tânăr de 16 ani din Cernăuţi, care, aşa cum crede George Călinescu, a găsit adresa Revistei Familia în biblioteca lui Aron Pumnul şi este posibil ca acest motiv să-l fi determinat să aleagă revista pentru a trimite poezii", a spus Ioan F. Pop. "Iosif Vulcan i-a publicat De-aş avea, dar George Călinescu remarca mai trâziu că această poezie nu este una genială, ci mai degrabă o pastişă după Alecsandri. Vă invit să vă întrebaţi ce s-ar fi întâmplat dacă Iosif Vulcan ar fi refuzat să publice poezia adolescentului, cum l-ar fi putut influenţa un refuz pe tânărul Eminescu", a spus Ioan F. Pop. Cel care debuta, încurajat de Iosif Vulcan, avea să devină scriitorul emblematic al României. "Există un paradox. Eminescu nu şi-a gândit nicio carte, niciun titlu de volum. Cu toate acestea, el a dat fundamentul scriiturii noastre. Într-o literatură română folclorică, Eminescu a fost primul scriitor profesionist. Mai mult, se ştie că Eminescu era foarte critic cu scrierile lui. După moartea sa, s-a publicat tot ce s-a găsit. Dacă ar fi trăit, din perfecţionism, nu ar fi publicat tot, poate jumătate din creaţia lui ar fi rămas necunoscută", a mai subliniat Ioan F. Pop.

Evenimentul s-a încheiat cu un recital emoţionant din lirica eminesciană, oferit de actorul Eugen Ţugulea, urmat de un recital muzical, voce şi nai, dăruit de Oana Lianu.