Direcţia de Evidenţă a Persoanelor a judeţului Bihor doreşte să reamintească cetăţenilor modul în care are loc procedura de înregistrare a naşterii, conform Legii 119/1996  cu privire la actele de stare civilă.

Conform legislaţiei în vigoare, naşterea se înregistrează la cerere, pe baza declaraţiei persoanei obligate la aceasta, sau din oficiu, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Înregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul SPCLEP sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. Termenele  pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului, pe care le au la dispoziţie cetăţenii sunt următoarele: 15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă; 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort; 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu, care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile; 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare. În termenele prevăzute mai sus,  se cuprinde atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se face declaraţia. Înregistrarea naşterii în cazuri speciale este prevăzută în art.7 din Legea 119/1996. Atunci când declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, înregistrarea actului se face cu aprobarea primarului, respectiv a şefului misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României, dată pe declaraţia scrisă. În art.30 alin.1 şi 2 din H.G.64/ 2011 privind aprobarea Metodologiei de aplicare unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, se enumeră documentele pe care trebuie să le posede un cetăţean, pentru a putea înregistra naşterea în termenele stabilite de lege: certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; actul de identitate al mamei şi/sau al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă; certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi în fotocopie, dacă sunt căsătoriţi, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferite, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul; declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea sau la notarul public, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal. În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani, sunt necesare următoarele documente, prevăzute de art. 30 alin.3 din H.G.64/2011: certificatul de naştere al mamei şi actul de identitate al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de mamă; actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinţii copilului. Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale certificatului de căsătorie.

.