Aproximativ 90% dintre persoanele care figurează în registrele caselor de schimb valutar pentru că ar fi efectuat tranzacţii cu acestea sunt fictive, a anunţat, ieri, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării de Bani, Ioan Melinescu. "Am efectuat o serie de controale la casele de schimb valutar, pentru că am constatat că o mare parte a fondurilor ilicite din România sunt transferate în valută şi apoi trecute în afară în afara graniţelor", a precizat Melinescu. El a explicat că în nouă din zece cazuri verificate cetăţenii, respectiv numele şi seriile buletinelor de identitate ale acestora care sunt înregistrate la casele de schimb valutar, sunt fictive. "Adevăraţii cumpărători de valută sunt infractorii", a mai spus Melinescu. Pe de altă parte, preşedintele Oficiului a arătat că foarte mulţi cetăţeni străini acţionează pe teritoriul României cu acte de identitate false. "Am fost informaţi că există numeroase cazuri în care acele persoane care figurează ca administratorii anumitor conturi nu au intrat niciodată în ţară", a adăugat Melinescu. El a mai exemplificat ca modalităţi de comitere a evaziunilor şi fraudelor fiscale şi cazurile unor persoane care acţionează sub mai multe nume pe care au înregistrate un număr mare de societăţi comerciale. Melinescu a spus că jumătate dintre autorii neregulilor fiscale din România sunt străini, iar din rândul acestora cei mai mulţi sunt irakieni. Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării de Bani a amintit că în perioada octombrie 2002 - mai 2003 au fost depistaţi 30 de cetăţeni străini care acţionau sub identitate falsă şi care au folosit pentru afacerile lor peste 200 de firme fantomă. Autoritatea Naţională de Control a lansat, ieri, alături de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Garda Financiară şi Poliţia Economico-Financiară din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, precum şi o serie de structuri informative din ţară şi internaţionale o serie de operaţiuni de combatere a marilor acte de evaziune şi fraudă fiscală. Prin aceste operaţiuni, instituţiile implicte îşi propun să aducă la bugetul de stat 2-4 miliarde de dolari anual, sume care urmează să fie destinate reducerii impozitelor pe salarii şi venit plătite de populaţie şi ale celor plătite de agenţii economici pe profit şi dividende. De asemenea, fondurile vor ajuta la suplimentarea bugetului pentru sănătate, cultură şi învăţămînt, potrivit ministrului ANC.