Proiectul Roşia Montană este cu un picior în groapă. Teoretic, am scăpat de cianuri, dar va urma probabil un proces şi o notă de plată înaintată de RM Gold Corporation pentru faptul că a fost dusă cu vorba. Compania a investit sume uriaşe în publicitatea proiectului, a strămutat familii din Roşia Montană, unde a cumpărat terenuri la greu, a reabilitat clădiri.

După o săptămână de proteste în Capitală şi marile oraşe ale ţării, politicul a reacţionat neaşteptat. Lidelul PNL, Crin Antonescu, a fost primul care a rupt pisica incertitudinii în privinţa exploatării aurifere cu cianuri de la Roşia Montană. După aproape 13 ani în care toate guvernele nu au luat o decizie tranşantă, dar au permis instalarea corporaţiei RM Gold Corporation în perimetrul exploatării, actuala majoritate USL a decis respingerea proiectului. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat ieri că un proiect atât de mare precum cel de la Roşia Montană ar trebui să fie susţinut de iniţiator, adică de Guvern, el amintind însă că premierul Ponta a spus că va vota împotriva legii, ca deputat. "Opinia mea este că acest proiect trebuie, în acest moment, respins", a spus Antonescu, menţionând că unul dintre motivele pentru care el personal susţine respingerea ţine de anumite "fragilităţi" ale proiectului. Liderul liberal a amintit că proiectul este iniţiat de Guvern, dar premierul Ponta a spus că va vota împotrivă ca deputat. Antonescu a mai spus că proiectul conţine multe obiecţiuni şi are multe avize lipsă. "Un asemenea proiect este un proiect pe care iniţiatorul trebuie să îl susţină, cu argumente solide, fără fisuri", a spus Antonescu, adăugând că situaţia sa, de preşedinte al partidului şi de posibil candidat la Preşedinţie, îl obligă să aibă o poziţie pe acest subiect important.

„Şi cu asta, basta!"

La scurt timp a reacţionat şi premierul Victor Ponta, care a declarat că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă a acestuia la Senat, apoi şi la Cameră. Ponta a spus că, având în vedere poziţiile exprimate de grupurile politice care nu susţin proiectul, soluţia este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi şi la Camera Deputaţilor. "Senatul, la care este acum proiectul de lege în procedură de urgenţă, să respingă proiectul de lege, îl trimit la Cameră, se respinge şi la Cameră, şi cu asta, basta", a spus Ponta. Întrebat dacă l-a luat prin surprindere anunţul făcut de Crin Antonescu, Victor Ponta a spus că nu-l mai ia nimic prin surprindere: "Nu, nu mă mai ia nimic prin surprindere". Premierul a explicat faptul că în cazul proiectului Roşia Montană a dorit ca Guvernul să nu aibă o răspundere asupra acestuia, pentru a nu plăti despăgubiri, însă a precizat că "în mod sigur" compania canadiană va intenta un proces şi cel mai probabil se vor plăti despăgubiri. Ponta a spus că în proiectul minier era şi o parte avantajoasă legată de investiţii şi de locuri de muncă, iar acum partea dezavantajoasă va fi aceea că statul român va avea "în mod sigur" un proces cu societatea care urma să demareze proiectul. El a susţinut că nu a dorit să dea Guvernul o decizie în acest caz, iar statul să fie obligat la despăgubiri, acesta fiind motivul pentru care a înaintat proiectul pentru o decizie în Parlament.  Cu privire la ordinul de mărime al eventualelor despăgubiri pentru proiectul Roşia Montană, premierul a spus: "Ordinul este legat de faptul că cei de la Roşia Montană, mă rog, compania, din 1998, dar mai ales din 2005, de când a venit Traian Băsescu preşedinte, au avut asigurări ferme din partea preşedintelui că proiectul se va face, şi, sigur, există contracte, există avize, acum, dacă nu se face, în mod cert vor cere despăgubiri. Cât vor cere şi ce se va întâmpla nu ştiu să vă spun. În mod sigur însă nu va exista răspunderea Guvernului şi eu trebuia să am grijă să nu existe o răspundere a Guvernului, pentru că până la urmă Guvernul de unde dă bani? Tot din banii cetăţenilor români, nu?" Premierul a adăugat că proiectul Roşia Montană va fi respins în Parlament. Aseară, compania minieră a anunţat deja printr-un comunicat că a început demersurile pentru a da statul în judecată pentru daune provocate de încălcarea legilor prind protecţia investiţiilor.