Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, a hotărât să prezinte mass-media locale situaţia drumurilor pe care le are în administrare, supărat fiind că preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a recomandat, săptămâna trecută, conducerii CJ Bihor să investească în reabilitarea drumurilor. Soluţii sunt, dar cine să le aplice? Cu numai o săptămână în urmă, Bogdan Olteanu declarase că România nu are probleme în ceea ce priveşte resursele financiare pentru realizarea infrastructurii, carenţele în atragerea fondurilor ţinând de administraţiile judeţene. De asemenea, acesta a precizat că o soluţie pentru reabilitarea drumurilor ar fi emiterea de obligaţiuni prin care să atragă fondurile necesare, dând exemplu în acest sens CJ Hunedoara, care a rezolvat, astfel, problemele de infrastructură cu care se confrunta. De altfel, această soluţie a fost folosită şi de Primăria municipiului Oradea. Totodată, Olteanu a declarat că lucrările care nu pot fi acoperite din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean, pot fi obţinute din credite, mai ales că orice bancă ar fi dispusă să acorde împrumuturi. Drumurile "lor" mai proaste ca ale "noastre" Iritat de faptul că a fost acuzat că nu a reuşit să atragă fonduri pentru reabilitarea drumurilor, preşedintele CJ Bihor, împreună cu cei doi vicepreşedinţi, Ştefan Seremi şi Gavrilă Ghilea, i-au dus pe reprezentanţii presei locale pe teren, pentru a vedea situaţia în care se găsesc drumurile pe care le gestionează instituţia pe care aceştia o conduc. Reprezentanţii CJ Bihor au ţinut să le arate jurnaliştilor că drumurile judeţene, deşi au durata normată de serviciu expirată, se prezintă mult mai bine decât cele naţionale, pe care abia se poate circula. Pentru exemplificare, aceştia au ales drumul Biharia-Marghita, care, potrivit studiilor efectuate, este cel mai circulat drum aflat în administrarea CJ. Deşi gropile erau mult mai puţine decât cele întâlnite pe drumurile naţionale, totuşi, acesta prezenta denivelări pronunţate şi crăpături. Vicepreşedintele Seremi a menţionat că denivelările au fost produse de tonajul prea mare al autovehiculelor care tranzitează această zonă. "Drumurile au fost construite pentru maşini de 7-8 tone, iar acum se circulă şi cu 20 de tone", a precizat Seremi, care a adăugat că drumurile nu au mai fost reabilitate de zeci de ani. "Taxa lui Kiss" se întoarce Pentru atragerea fondurilor necesarea realizării infrastructurii, conducerea CJ Bihor se gândeşte la introducerea unei taxe, care ar urma să fie plătită de fiecare locuitor al judeţului. Ideea nu este enunţată în premieră, aceeaşi propunere fiind lansată de preşedintele CJ şi în urmă cu un an. Atunci spunea că, pentru strângerea sumei de 160 de milioane de dolari necesari pentru reabilitarea drumurilor judeţene, fiecare persoană fizică trebuia să contribuie cu 50.000 lei/lunar. În total, aportul cetăţenilor ar fi fost de 16% din suma necesară, alţi 16% urmând să fie obţinuţi de la consiliile locale, 17% de la CJ, iar restul de 50%, de la Guvern. Potrivit lui Kiss, această idee ar urma să revină pe tapet, deocamdată nefiind finalizat proiectul şi nici nu a fost stabilită suma cu care ar trebui să contribuie cetăţenii. Dai un ban, dar dai şi-n gropi? Pe de altă parte, atât conducerea CJ Bihor, cât şi Prefectura au anunţat că vor insista pentru păstrarea în judeţ a 50% din taxele încasate pentru drumuri, pentru rovinietă şi celelalte biruri pe care trebuie să le plătească deţinătorii de maşini. Kiss a precizat că nu va apela la împrumuturi de la bănci, deoarece ar însemna să renunţe la celelalte proiecte pe care vrea să le deruleze. De asemenea, iritat de declaraţiile lui Bogdan Olteanu, preşedintele CJ a declarat că de aici înainte se va comporta ca aparţinând unui partid din opoziţie şi va face mai mult zgomot pentru obţinerea banilor, propunând chiar... blocarea drumurilor. În acest an, Consiliul Judeţean Bihor a alocat 123 de miliarde lei pentru drumuri, dintre care 27 miliarde pentru deszăpeziri, 43 miliarde pentru plombări, 4 miliarde pentru pietruiri, 15 miliarde pentru întreţinere comună, 1,5 miliarde pentru întreţinere podeţe, 400 milioane pentru reparaţii la podul din Sânnicolau de Beiuş, 2,5 miliarde pentru podul de la Uileacu de Beiuş, 10 miliarde pentru modernizarea drumului dintre Şoimi şi Uileacu de Beiuş, precum şi aproape 20 de miliarde pentru lucrările din zonele afectate de alunecări de teren - Pădurea Neagră şi Remeţi.