Decizia Executivului de a organiza alegerile europarlamentare şi referendumul pentru votul uninominal în aceleaşi clădiri, însă în spaţii diferite, determină o creştere atât a cheltuielilor de organizare, cât şi a volumului de muncă. Astfel, în aceste zile, administraţiile locale trebuie să comunice spaţiile pentru noile secţii de votare, iar la începutul săptămânii viitoare se va constitui un nou Birou Electoral Judeţean, care va coordona desfăşurarea referendumului.

În urma hotărârii de miercuri a Guvernului, prefectul de Bihor a trimis adrese tuturor primăriilor din judeţ, prin care li se cere să comunice, până luni, la ora 10.00, dacă dispun de spaţii pentru secţiile de votare în care să aibă loc scrutinul pentru votul uninominal, situate, însă, în aceleaşi clădiri cu cele pentru alegerile europarlamentare. Cu toate că motivaţia preşedintelui Traian Băsescu pentru organizarea alegerilor şi referendumului concomitent a fost reducerea cheltuielilor, având în vedere că cele două scrutinuri sunt reglementate prin legi diferite, de fapt, costurile se dublează. Astfel, dacă pentru jumătate din secţii ar putea fi folosite cabinele de vot şi urnele de la scrutinurile precedente, pentru amenajarea noilor secţii trebuie organizate licitaţii pentru achiziţionarea mobilierului. De asemenea, luni va fi constituit un nou Birou Electoral Judeţean, pentru care trebuie amenajat un alt spaţiu decât cel ocupat de cel care coordonează alegerile europarlamentare. Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Bihor, spaţiul a fost deja identificat, fiind situat tot în clădirea acestei instituţii. "Cel de-al doilea Biroul Electoral va fi amenajat în sala imediat următoare celei în care se află Biroul Electoral pentru alegeri. În această sală îşi desfăşoară activitatea momentan compartimentul de afaceri europene, însă biroul va fi eliberat. Am discutat şi cu Romtelecom pentru a le asigura numere de telefon", a declarat Florian Birta. Totodată, pentru înfiinţarea birourilor secţiilor de votare, va fi necesar să se găsească 2.504 persoane dispuse să devină preşedinţi, respectiv locţiitori în cele 1.252 de secţii, iar partidele politice parlamentare vor fi nevoite să găsească persoane care să le reprezinte în fiecare dintre acestea.