Joi, 6 februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție, a avut loc un nou termen de judecată în dosarul ce are ca obiect infracțiuni de corupție la Legea nr. 78/2000. Deputatul Gheorghe Costin, foștii primari ai municipiului Beiuș, Nicu-Silviu Odobasianu și Octavian Codreanu, actualul edil, Adrian Domocoș și fostul viceprimar Viorel Iuhas au fost trimiși în instanță, alături de alte douăsprezece persoane, angajați ai Primăriei și reprezentanți ai unor firme private, cu toții fiind acuzați de fapte de corupție privind contractul atribuit societății orădene "Top Construct Grup" SRL, contract referitor la extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din oraș.

Completul de judecată din cadrul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus joi, 6 februarie, în dosarul menționat, următoarea soluție: "În baza art.6 alin.1 și 2 din Legea nr.255/2013, trimite cauza ce formează obiectul dosarului penal nr.4321/1/2013, privind pe inculpații Odobasianu Nicu Silviu, Berindea Ciprian Cătălin, Pancu Nicolae Virgil, Hasan Gelu Laurențiu, Nicolae Maria Ioana, Oaie Emil Gheorghe, Iuhas Viorel, Mihailovici Gigel, Clintoc Maria Ramona, Gabor Dorina, Bolos Mircea, Codreanu Octavian Mircea Florian, Matei Ioan, Sotoc Nicolae, Domocoș Adrian Nicolae, Costin Gheorghe și Iancu Olimpia Mirela la judecătorul de cameră preliminară pentru a proceda potrivit dispozițiilor art.342-348 din Codul de procedură penală. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 6 februarie 2014." Pentru mai multe detalii pe marginea soluției pronunțate, i-am solicitat un interviu telefonic avocatului beiușean Kiss Janos, acesta fiind prezent joi, 6 februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, alături de unii dintre inculpați. Referitor la încheierea Înaltei Curți de Casație și Justiție, avocatul Kiss Janos a avut amabilitatea de a declara următoarele: „Știți la fel de bine ca și mine că, de la 1 februarie 2014, au intervenit modificări în ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală, au intrat în vigoare noile coduri. Având în vedere că în dosarul care era înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție nu se începuse cercetarea judecătorească, potrivit articolului 6, alineatele 1 și 2, din Legea 255/2013 privind punerea în aplicare a Codului de procedură penală s-a scos de pe rolul instanței dosarul și s-a trimis în cameră preliminară. Acestea sunt noile reglementări. Deci, nu s-a dat o hotărâre definitivă în legătură cu cei optsprezece inculpați din dosar. Este doar o fază preliminară, înainte de a ajunge dosarul din nou la completul de judecată care va fi legal învestit, probabil, peste 60 de zile, peste 80 de zile, când dosarul se va remite la completul de judecată." Despre evoluția cazului în perioada când dosarul se află la judecătorul de cameră preliminară, avocatul Kiss a precizat: „Este o procedură administrativă, zic eu, adică, prin legea de punere în aplicare s-au prevăzut aceste modalități de a scoate de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție dosarul și de a se trimite în cameră preliminară printr-o simplă încheiere. Din acest punct de vedere, fiind deja sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție cu dosarul, cu rechizitoriul trimis de Direcția Națională Anticorupție, dar neîncepând cercetarea judecătorească în acea cauză, potrivit noilor prevederi trebuia sesizată camera preliminară de la I.C.C.J. Așa cum am spus, este o procedură strict scriptică. În această procedură, se comunică rechizitoriile cu inculpații sau cu avocații acestora. După ce se comunică aceste rechizitorii, li se pune în vedere că în termen de 20 de zile au posibilitatea să formuleze cereri, să ridice excepții, să depună memorii și judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea actului de sesizare a instanței, legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală și se pronunță asupra tuturor excepțiilor care au fost invocate în această procedură. Înscrisuri se pot depune, dar, în această fază scriptică, să zicem, eventualele excepții care sunt ridicate de o parte sau alta se comunică cu partea adversă, adică cu DNA și se va solicita și părerea acestora, să răspundă la aceste excepții și, după aceea, judecătorul, în cameră de consiliu, fără citarea părților, dispune asupra soluționării acestor excepții."

Dosarul va rămâne la Înalta Curte

Avocatul Kiss Janos a făcut precizări clare și despre modalitățile în care se poate finaliza activitatea judecătorului de cameră preliminară: "Poate să solicite (judecătorul de cameră preliminară - n.n.) procurorului ca anumite probe unde se constată neregularități în legătură cu probele care au fost administrate, îi dă cinci zile la dispoziție ca să remedieze aceste neregularități, dacă dorește să o facă. Dacă va face acest lucru, procurorul poate să depună înscrisuri în legătură cu remedierea acestor neregularități, se comunică din nou cu partea adversă și iar avem posibilitatea să ne pronunțăm asupra acestor probe. Dacă, cumva, judecătorul de cameră preliminară constată că instanța nu a fost legal sesizată sau nu este competentă în soluționarea cauzei, fie trimite la instanța competentă să se judece dosarul, fie retrimite cauza la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale. A treia soluție, dacă se constată că toate actele au fost legal administrate și probele legal administrate în faza de urmărire penală, atunci sesizează completul de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, competent să soluționeze cauza pe fond." Și vizavi de instanța competentă să judece cauza avocatul Kiss Janos a fost tranșant: "Având în vedere calitatea domnului deputat Costin, dosarul se va judeca în continuare la Înalta Curte de Casație și Justiție... Având în vedere prevederile din noul Cod de procedură penală privind competența după calitatea persoanei, competentă să soluționeze această cauză este Înalta Curte de Casație și Justiție, fără doar și poate."