Pe omul gospodar îl recunoşti după cum îi arată ograda, iar o administraţie destoinică, după aspectul localităţii. Diosigul este o comună cu potenţial de dezvoltare, mai ales agricol, indiscutabil. Având peste 7000 de locuitori, localitatea s-a extins urbanistic de-a lungul anilor, administraţia locală neţinând însă pasul cu punerea la punct a reţelei de drumuri, care arată jalnic. Cu toate acestea, administraţia locală a demarat procedura de schimbare/atribuire de nume a nu mai puţin de 52 de străzi. În proporţie covârşitoare, noile denumiri propuse sunt maghiare, denumirile româneştii fiind pur şi simplu anulate.

În perioada februarie/martie o comisie formată din cinci consilieri, patru UDMR şi unul al USL a întocmit un "Raport  referitor la atribuirea de denumiri şi schimbarea denumirilor unor străzi din comuna Diosig". Sub pretextul unei mai bune administrări a comunei, comisia a propus acordarea de denumiri noi pentru 33 de străzi şi a propus schimbarea denumirii a 19 străzi, "din motivul că au rămas denumirile din epoca comunismului, că nici atunci locuitorii din comună nu foloseau denumirile actuale decât la documente oficiale (...)".

Propuneri de atribuire a denumirii

Toate noile propuneri pentru cele 33 de străzi sunt exclusiv ungureşti. Astfel, strada Dumbravei ar urma să primească denumiri noi pe patru porţiuni după cum urmează: str. Malom utca (după moara Weis din 1912), str. Simonyi Jozsef utca  ("cel mai curajos husar", 1771-1832), str. Mikecs Laszlo utca (cercetător al istoriei ceangăilor), str. Sziget utca (denumire topografică a unui hotar înconjurat de Ier). Strada Mărăşeşti ar urma să poarte denumirea de str. Csizmadia Jozsef utca (revoluţionar, publicist), str. Imreffy Janos utca (moşier, a construit biserica reformată în 1606), respectiv Kossuth Lajos utca.

Strada 9 Mai ar urma să se numească str. Bocskai Istvan utca (voievod ardelean), iar strada Libertăţii ar urma să fie botezată Kornya Mihaly utca (misionar baptist). Strada 23 August, singura cu rezonanţe comuniste (şi acelea mistificate - n.r.), ar urma să se numească Ierului, respectiv Rakoczi Ferenc (conducătorul răscoalei curute din 1703-1711). Strada Mihai Viteazul ar urma să fie împărţită în nu mai puţin de opt noi străzi cu denumirile Rigo, Danko Pista, Liliom, Borostyan, Tulipan, Rezeda, Pacsirta şi Jacint utca.

Propuneri de schimbare a denumirii

Sunt vizate 19 străzi. Astfel, strada Livezilor, care străbate centrul localităţii şi pe care se află sediul primăriei, ar urma să poarte în viitor denumirea de Szechenyi Istvan (conte, căpitan de husari 1820-1825). Strada Argeşului s-ar transforma în Kis utca, Someşului în Kandia utca, Sucevei în Toszer utca, Dunării în Velence utca, Liliacului în Horvath utca, Nicolae Bălcescu în Peterfia utca (inspector domenial pe la 1888), Avram Iancu în Viz utca (denumire din documentele bisericii reformate), Bihorului în Halom utca (tot din registrele aceleiaşi biserici), Crişului în Kereszthalom utca, 9 Mai în Temeto domb utca, Libertăţii în Egzed utca şi exemplele pot continua. 

"Este dorinţa locuitorilor"

În expunerea de motive se arată că acordarea denumirilor provine "din necesitatea administrării în condiţii cât mai bune a străzilor, identificarea caselor de locuit cu uşurinţă de către salvare, pompieri, poliţie, străinii care vin în localitate şi de către locuitorii comunei". De asemenea, se reţine că de-a lungul anilor s-au construit noi case, formându-se ramificări de la strada principală, astfel sub o denumire de stradă în realitate figurează mai multe străzi. În cartierul romilor s-au construit de asemenea foarte multe case, multe dintre ele nevând numere. "Schimbarea denumirii unor străzi este determinată de dorinţa locuitorilor de pe străzile respective, de a reda străzii denumirea veche (contradicţie, deoarece s-a motivat că vechile străzi principale s-au extins în noi ramificaţii - n.r.), pomenită şi folosită şi în zilele de astăzi. Denumirea veche a unor străzi datează între anii 1660-1920 şi a rămas în mentalitatea locuitorilor de la o generaţie la alta. Nu numai bătrânii, dar şi copiii cunosc strada pe care locuiesc sub denumirea veche. Atât locuitorii români, cât şi cei maghiari şi rromi folosesc denumirile vechi, cu care s-au obişnuit", se arată în expunerea semnată de consilierii Benedek Tamas, Lolo Tibor, Pongor Eva, Ioana Rus şi Hendre Hajnalka.

"Se justifică acest demers?"

"Comisia a întocmit o expunere de motive superficială şi nerealistă", susţine însă localnicul Gheorghe Neaga, care a postat, de altfel, pe o reţea de socializare fotografii de pe uliţele comunei care ar avea nevoie urgentă de reparaţii capitale, nu de schimbarea denumirii. Acesta acuză conducerea primăriei că vor să-i pună pe locuitori în faţa unui fapt împlinit, fără a organiza o dezbatere publică şi a solicita acordul cetăţenilor din comună. "Localitatea are o populaţie de peste 7.000 de locuitori, iar în urma acestor schimbări din bugetul local ar urma să fie suportate toate cheltuielile generate de schimbarea actelor de identitate, paşapoarte, permise de conducere, acte de proprietate", susţine Neaga. În plus, în comună funcţionează peste 70 de firme care trebuie să-şi schimbe actele. "Oportun ar fi ca aceşti bani să fie cheltuiţi pentru pietruirea şi asfaltarea străzilor, pentru întreţinerea reţelei de apă, canalizare şi iluminat public", este de părere Neaga. De altfel, accesul greu al ambulanţelor sau al maşinilor de pompieri nu este nicidecum îngreunat de imposibilitatea orientării pe străzi (Diosigul nu este, totuşi, o metropolă), ci de proasta calitate a drumurilor, care la orice ploaie se transformă într-o mocirlă în care şi maşinile pompierilor se blochează, neputând ajunge la intervenţii. "Pe cine deranjează denumirile româneşti? Se justifică acest demers sau se creează artificial doar tensiuni în localitate şi între locuitorii acestei frumoase comune?" întreabă Neaga.

"Este prematur să discutăm"

Primarul Mados Attila Ferency (UDMR) confirmă faptul că există intenţia schimbării denumirii străzilor din comună, dar "este prematur să discutăm pe această temă, fiind practic la începutul procedurilor. La acest moment nu există nici măcar un proiect de hotărâre, este doar o propunere, apoi urmează să facem nişte paşi, unul fiind consultarea populaţiei." Ba mai mult, edilul consideră că subiectul nu ar trebui să constituie în acest moment un subiect de presă, deoarece: "Am făcut mai puţin de jumătate din paşi. Vă rog să nu ieşiţi în presă cu această procedură, pentru că dintr-un procent final de 100% veniţi (la publicare - n.r.) cu un procent de 15% informaţie. În momentul când vom avea imaginea de ansamblu vom anunţa presa şi populaţia." Subiectul este sensibil, primarul recunoscând că are şi conotaţii politice evidente, "nu putem ascunde acest fapt", de care se pot folosi anumite persoane pentru a distorsiona demersul "pur administrativ" al schimbării denumirii străzilor. "În situaţia noastră este vorba de punerea în ordine din punct de vedere administrativ al comunei, al administrării în condiţii cât mai bune şi mai uşoare a străzilor, a identificării caselor de locuit cu uşurinţă de către serviciul de ambulanţă sau pompieri", susţine primarul. Astfel, sunt străzi care şerpuiesc de-a lungul unor adevărate cartiere de locuinţe, dispuse pe câte patru direcţii diferite, iar redenumirea lor pe porţiuni mai scurte ar putea fi mai bine gestionate administrativ. Cât despre păstrarea denumirilor "vechi" româneşti măcar pe anumite porţiuni de stradă, primarul Mados Attila păstrează rezerve. "Depinde ce înseamnă vechi. Denumirea străzii Dumbravei (care urmează să primească pe diferite porţiuni patru denumiri noi ungureşti - n.r.) a fost modificată din 1900 de cinci ori", susţine primarul. Nici aspectul efortului bugetar care trebuie suportat de către comună nu a fost încă definitivat. La anvergura intenţiei de schimbare a denumirii străzilor din Diosig sumele ar fi colosale pentru bugetul local, iar obligarea populaţiei să-şi schimbe actele de identitate, precum şi toate celelalte documente personale şi de proprietate care derivă de aici, o obligaţie financiară foarte greu de acceptat.

Un echilibru necesar

Fără îndoială, comunitatea maghiară din Diosig are dreptul să dorească introducerea unor denumiri care să ilustreze trecut lor aici. Dar acest lucru nu înseamnă că administraţia controlată de UDMR trebuie să schimbe, fără discernământ, toate denumirile româneşti, unele cu încărcătură simbolică şi naţională deosebită. Cât despre străzile care urmează să poarte o denumire nouă, eminamente maghiară, acestea arată aproape în totalitate dezastruos. Poate că aici ar trebui canalizate acum eforturile edilitare şi financiare ale Primăriei Diosig, pentru că, la urma urmei, localnicii fie români, unguri sau ţigani, respiră acelaşi aer, beau aceeaşi apă şi folosesc aceleaşi drumuri prăpădite.