Importanţa monumentului în sine, pentru oraşul nostru, nu a permis alegerea doar a unor anumite lucrări şi intervenţii. În acest cotext, factorul decizional, Primăria Oradea, a considerat că toate aceste problematici: renovare, reabilitare, restructurare, revitalizare, reconversie şi reconstrucţie trebuie cuprinse în proiecte care au ca obiect Cetatea Medievală a Oradiei Mari.

Se urmăreşte, prin implementrea acestor programe, transformarea Cetăţii Oradea într-o zonă de interes turistic major, poartă culturală şi de patrimoniu de intrare sau ieşire în circuitele culturale din regiune, nucleu al turismului cultural şi de patrimoniu, pilon de dezvoltare durabilă urbană şi centru multicultural european. Sursele de finanţare a lucrărilor au fost atrase prin proiecte depuse în cadrul Programul Operaţional Regional (POR). Funcţionalităţile noi create odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare vin să redea viaţă monumetului arhitectonic medieval. Astfel, în inima vechii urbe se va reconstitui o epocă, iar vizitatorii se vor transpune în atmosfera unei societăţi arhaice plimbându-se prin Muzeul Cetăţii, Lapidarium, Muzeul Pâinii, Biblioteca Cetăţii, Spaţiile Expoziţionale, Centrul de degustare a produselor tradiţionale, Centrul de promovare a meşteşugurilor şi artei tradiţionale etc. Spaţiul generos pe care îl adăposteşte această construcţie va oferi şi o funcţionalitate mai modernă, aici urmând să funcţioneze un Centru de studii religioase, o Galerie de artă, Casa Căsătoriilor, Centru de excelenţă în domeniul culturii şi artelor "Asylum Artorum", Centru de formare şi perfecţionare în management cultural, Centru cultural etc. Odată finalizat procesul de restaurare, acest complex culturar va putea deveni centrul manifestărilor culturale. În primii trei ani după reabilitarea monumentului, sunt deja antamate două festivaluri anuale şi alte 20 evenimente culturale de mici dimensiuni pe an. Extinderea sezonului turistic şi chiar eliminarea perioadei de extra sezon privind vizitarea obiectivului turistic va însemna o creştere cu 300% a numărului de turişti.

În etapa a doua, proiectul îşi propune consolidarea, conservarea, restaurarea şi refuncţionalizarea corpurilor de clădire B, C, D şi E aflate în perimetrul Inelului Princiar, însumând aproximativ 11.829,10 mp construcţii, aproximativ 249 încăperi şi 12.897 mp suprafeţe exterioare.

Jr. Angela Lupşea, director executiv a Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice din judeţul Bihor