În cadrul campaniei "Lăsaţi Crişul verde", membrii Centrului Regional de Supraveghere "Munţii Apuseni" Oradea au trimis spre finanţare câteva proiecte care îşi propun să păstreze malurile Crişului Repede în starea lor actuală şi să le valorifice în folosul cetăţenilor oraşului şi în scop turistic. Azi, începând cu ora 10.00, CRSE organizează o dezbatere publică pe malul Crişului Repede, mai precis pe malul stâng, lângă pasarela pietonală (Bridge). Primul dintre proiectele finanţate în 2007 poartă chiar numele campaniei şi este sprijinit financiar de Fundaţia pentru Parteneriat (Environmental Partnership Foundation) din Miercurea-Ciuc, precum şi de Trustul pentru Societatea Civilă din Europa Centrală şi de Est din SUA. "Prin acest proiect ne propunem să derulăm câteva acţiuni de informare cu privire la valoarea inestimabilă a habitatului de luncă şi a stării actuale a malurilor din porţiunea Pod Dacia - Pod Centru. Credem că orice proiect de acest gen trebuie să pornească de la zicala românească atât de înţeleaptă: "Măsoară de şapte ori şi taie o dată", deoarece nu ne putem permite să distrugem chiar noi valori naturale sau de alt tip care au rezistat timp de zeci de ani la rând. Organizaţia noastră îşi exprimă încă o dată consternarea pentru modul în care instituţiile statului plătite din bani publici încearcă să manipuleze societatea civilă, în interese obscure, în vădită contradicţie cu interesul public. Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Cluj a emis acordul de mediu pentru proiectul "Amenajare râu Criş Repede - sector Oradea - subsector Pod Dacia - Pod Primărie" în data de 2 iulie a.c., a redactat un comunicat de informare pe data de 17 iulie şi l-a transmis abia pe data de 20 iulie. Considerăm această procedură încă o dovadă de rea-credinţă, o încercare de blocare a oricăror reacţii procedurale legale", a precizat Mihai Togor, coordonator proiect. Centrul Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni" din Oradea îşi rezervă dreptul de a ataca în instanţă acordul de mediu emis de ARPM Cluj, pe de o parte, şi, pe de altă parte, de a cere despăgubiri persoanelor fizice şi juridice care atentează la habitatele de luncă urbane, aducând prejudicii majore acestora din punct de vedere peisagistic, al sănătăţii şi al biocenozei prin realizarea acestui proiect nejustificat şi inutil.