Preşedintele Ion Iliescu s-a pronunţat, săptămâna trecută, în cadrul unei emisiuni televizate, în favoarea reanalizării cuantumului despăgubirilor băneşti acordate foştilor proprietari ai imobilelor naţionalizate de regimul comunist şi a eşalonării acestora. Preşedintele României crede că ar trebui să privim şi în ogrăzile vecinilor, pentru a decide ce trebuie să facem: "Asemenea socoteli merită să fie făcute şi să gândim şi noi, să luăm şi exemplul altora, să vedem cum anume a făcut Ungaria din acest punct de vedere. Dimensiunea despăgubirilor este o chestiune care merită judecată, la fel ca şi eşalonarea acestora, în funcţie de posibilităţile statului", a afirmat preşedintele Iliescu. El a adăugat că trebuie găsită o soluţie realistă, care, pe de o parte, să diminueze dramele umane, iar, pe de altă parte, să ţină seama de posibilităţile reale de care dispune societatea românească în ziua de astăzi. Şeful statului a declarat că, din cauza "bătăliei politice", în România soluţionarea acestor probleme a fost tergiversată, legislaţia în domeniu fiind refăcută în mai multe rânduri, ceea ce a dus şi la amplificarea surselor de nemulţumire. Iliescu a apreciat că au dreptate şi cei care revendică imobilele, pentru că au fost expropriaţi pe nedrept, dar şi chiriaşii care, după ce au locuit 40 de ani într-o casă, sunt puşi în situaţia de a fi evacuaţi. Preşedintele a menţionat însă că au apărut şi multe contestări asupra legalităţii unor revendicări, deoarece "a apărut o categorie de oameni care fabrică aceste documente pentru a susţine anumite revendicări, se pare nu totdeauna motivate". Şeful statului a mai spus că reparaţia fizică este de preferat despăgubirilor băneşti. Cert este că situaţia, la ora actuală, nu este deloc roz. În deschiderea celui de-al II-lea Congres al Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de către Stat şi al Comitetului pentru Proprietatea Privată, care a avut loc sâmbătă, la Bucureşti, participanţii au arătat că, începând din 1990, au fost retrocedate doar aproximativ cinci la sută din proprietăţile preluate abuziv. Situaţia a fost generată de lacunele legislaţiei în domeniu care, departe de a fi rezolvat problema, au acutizat-o, dând naştere unui lung şir de procese. Câteva au ajuns chiar pe masa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în prezent, la instanţa europeană fiind în curs de soluţionare 22 de cazuri, iar alte câteva mii aşteptând intrarea pe rol.