O echipă de speologi bihoreni a făcut o descoperire misterioasă în timpul unor cercetări arheologice într-una dintre peşterile din Bihor. Este vorba despre şapte schelete umane, cel mai probabil din secolul al XI-lea sau al XII-lea, găsite pe podeaua peşterii respective, într-o galerie greu accesibilă.

Totul s-a întâmplat în septembrie 2012, în timpul unei misiuni de exploatare a speologilor bihoreni, însă, pentru ca cercetarea să nu fie compromisă în vreun fel, informaţiile nu au fost date publicităţii până în prezent. Speologii se aflau într-o misiune de explorare a ceea ce părea continuarea unei galerii subterane, accesul în sala în care s-a făcut descoperirea fiind unul dificil, într-o galerie îngustă. Pentru a putea înainta, exploratorii au fost nevoiţi să sape în podeaua peşterii. "Ne-am apucat să săpăm, încercând să trecem mai departe în galerie, şi am găsit oase, primele oase. În momentul acela am oprit orice activitate", spune Dezideriu Szabo, speolog. Săpătura de diagnostic, făcută de un arheolog de la Muzeul Ţării Crişurilor, specializat în cercetarea arheologică din subteran, a scos la iveală o necropolă misterioasă. Acesta încearcă să înţeleagă acum de ce au fost depuşi şapte morţi într-o peşteră greu accesibilă, direct pe podea, în secolul al XI-lea sau al XII-lea. "Este exclusă, cel puţin în această fază, o depunere rituală, pentru că sacrificiile umane nu se mai practică într-o epocă în care majoritatea populaţiei era creştină. Este unica descoperire pentru acest palier cronologic în Munţii Apuseni", a declarat Călin Ghemiş, arheolog în cadrul Muzeului Ţării Crişurilor Bihor. Conform acestuia, cercetările vor dura aproximativ cinci-şase ani pentru a se obţine mai multe informaţii despre ineditul sit arheologic. "Anul viitor, cercetările vor fi finalizate în galeria în care s-a făcut descoperirea, după care ele vor continua şi în celelalte galerii", ne-a declarat arheologul Călin Ghemiş. După finalizarea cercetărilor, scheletele se vor impregna, după care fie vor fi remontate într-o viitoare expoziţie a Muzeului Ţării Crişurilor, fie vor fi remontate acolo, în peşteră, mai ales că, potrivit lui Călin Ghemiş, este una dintre peşterile care ar putea intra în amenajare. Locul descoperirii rămâne deocamdată secret, iar accesul în galerie a fost restricţionat, fiind montată o poartă pentru toată perioada în care galeria se află în curs de cercetare.