O suită de fotografii ilustrând istoria familiilor de emigranţi italieni sosiţi în România începând cu sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX au fost, sâmbătă, expuse la Palatul Baroc, într-o expoziţie itinerantă, inedită. Evenimentul a fost prilejuit şi de sărbătorirea pe 2 iunie a Zilei Naţionale a Italiei, prilej cu care organizatorii au gândit şi un moment artistic, de dansuri tradiţionale italiene şi româneşti.

Asociaţia italienilor din România - RO.AS.IT. a organizat sâmbătă, în holul central al Palatului Baroc, vernisajul expoziţiei de fotografii-document "De la emigrare la integrare", eveniment desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Italiei la Bucureşti şi în parteneriat cu Centrul Cultural Italian din Oradea şi Muzeul Ţării Crişurilor. Proiectul este sprijinit financiar de Guvernul României, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice, şi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Invitaţi speciali au fost Mircea Rosaru, deputat, reprezentantul minorităţii italiene în Parlamentul României. „Potrivit recensământului, în România mai sunt 3.500 de etnici italieni. Emigrarea a început imediat după revoluţia lui Garibaldi. Această emigrare am încercat să o transpunem în această expoxiţie cu fotografiile familiilor, care au fost greu de convins", ne-a declarat Mircea Rosaru. Maurizio Passeroti, preşedintele Centrului Cultural Italian din Oradea a amintit faptul că fenomenul emigraţiei a oferit posibilitatea de împlinire a viselor. Inaugurată pe 10 noiembrie 2010 la Muzeul Naţional de Istorie a României, expoziţia a mai fost prezentată la Brezoi, Râmnicu Vâlcea, Suceava şi Palatul Parlamentului din Bucureşti. "De la emigrare la integrare" este o povestire în imagini a istoriei italienilor din România, mai exact a comunităţii istorice, formate pe teritoriul ţării ca urmare a emigraţiei italiene majore ce a avut loc la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX. Expoziţia este alcătuită pe baza fotografiilor-document care, spre a întări veridicitatea unui astfel de demers, au fost culese de la descendenţii unora dintre familiile de italieni stabilite în diferite zone ale României, familii care au dus la formarea comunităţilor locale de mai târziu. Unul dintre curatorii expoziţiei, Gabriela Tarabega a prezentat faptul că expoziţia cuprinde mai multe secţiuni. Primele imagini amintesc de locurile de origini, de oamenii lăsaţi într-o Italie a marilor frământări politice, sociale şi economice. Atraşi de oferta variată de lucru, italienii au ales România, unde reuşesc să se adapteze. O altă ipostază îi surpinde construindu-şi case, apoi biserici, şcoli şi cămine sociale. Buni profesionişti se remarcă în lumea construcţiilor de poduri, tuneluri şi căi ferate, a cioplitorilor de piatră, ca zidari, ca apicultori, îşi deschid ateliere de dărăcit lână, orezării etc. "Este o expoziţie pe care o găzduim cu drag. E valoroasă pentru că valorifică mărturii - document din familiile comunităţii italiene", a adăugat Aurel Chiriac, directorul Complexului Muzeului "Ţării Crişurilor". În final, toţi cei prezenţi au fost invitaţi să vizioneze un film cu urmaşii emigranţilor italieni şi au asistat la un spectacol de dansuri populare italiene şi româneşti.