Modificările Codului Penal intrate în vigoare sâmbătă, 12 august, dezincriminează calomnia şi insulta, defăimarea ţării şi a naţiunii, vagabondajul sau adulterul, care, începând de la această dată, nu mai sunt infracţiuni. Astfel, mii de procese penale îşi pierd obiectul deoarece fapta nu mai există, iar acuzaţii din aceste cauze, care, de exemplu, pentru calomnie riscau să petreacă după gratii până la cinci ani, vor putea fi traşi la răspundere doar conform Codului Civil. Intrate în vigoare în anii 60, insulta şi calomnia (articolele 205 şi 206 din Codul Penal) au rămas infracţiuni care au atras după sine răspunderea penală şi după 1989. Până la sfârşitul săptămânii trecute, persoana acuzată de calomnie risca să primească o pedeapsă privativă de libertate de până la cinci ani. O mare parte dintre procesele penale privind calomnia aveau ziarişti pe post de acuzaţi, iar pedepsele prevăzute au fost considerate de-a lungul timpului drept o îngrădire a dreptului la liberă exprimare dar şi un mijloc de intimidare. Mai mult, persoanele care se simţeau insultate sau calomniate au putut deschide acţiuni în penal fără a plăti taxe de timbru, motiv pentru care pentru aceste fapte au fost deschise mii de dosare. Începând de sâmbătă, ziariştii nu mai sunt ameninţaţi cu închisoarea, graţie modificărilor aduse Codului Penal care dezincriminează atât insulta, cât şi calomnia. Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii Curţii de Apel Oradea, în acest moment pe rolul instanţelor bihorene există 184 de cauze având ca obiect calomnia, dintre acestea în 43 de dosare acuzaţii fiind jurnalişti. Ca urmare a Legii 278, care modifică Codul Penal, toate procesele vor fi închise fie din oficiu, fie de procurorul de şedinţă sau de una dintre părţi. În acest caz acţionează principiul de drept conform căruia în penal se aplică legea favorabilă inculpatului, astfel că toţi acuzaţii vor fi achitaţi pentru că fapta nu mai există. Persoanele care au fost judecate pentru calomnie sau insultă dar nu au fost condamnate printr-o sentinţă definitivă vor fi, de asemenea, achitate. În schimb, cei care au primit o hotărâre definitivă şi au ajuns după gratii vor fi nevoiţi să îşi ispăşească pedeapsa. Singura modalitate prin care jurnaliştii mai pot fi traşi la răspundere rămâne astfel acţiunea civilă. Persoanele care se simt lezate şi doresc să solicite despăgubiri vor trebui să se gândească bine înainte de a ajunge în faţa instanţei, şi asta deoarece vor fi obligate să achite o taxă de timbru în valoare de 10% din suma solicitată ca daune morale. Pe de altă parte, prin modificările intrate în vigoare vor fi înăsprite pedepsele menite să descurajeze comportamentele discriminatorii, fiind introdusă o nouă circumstanţă agravantă, prin care oricărei infracţiuni i se va imprima un caracter mai grav în cazul în care săvârşirea acesteia a avut drept mobil temeiuri de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, convingeri, origine socială, vârstă, dizabilitate sau boală cronică necontagioasă.