Curtea Constituţională este o instituţie intangibilă, iar deciziile pe care le ia sunt obligatorii inclusiv în cazul legilor, majoritatea judecătorilor actualei Curţii având mandat până în 2012 şi neputând fi schimbaţi decât prin modificarea legii proprii de organizare ori a Constituţiei. Tot Constituţia reglementează caracterul obligatoriu al hotărârilor Curţii Constituţionale, iar orice putere în stat trebuie să se supună acestora şi nu poate acţiona împotriva lor. Fiecare guvern care s-a succedat la putere a avut de gât piatra de moară numită justiţie şi fiecare a încercat să-şi rezolve problema. În momente importante ale guvernărilor, Curtea Constituţională - instituţie separată în stat - s-a pronunţat, provocând dileme juridice şi politice. Actuala putere susţine că, prin decizia de miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale nu au făcut decât să frâneze reforma justiţiei, demonstrând că sunt aserviţi PSD - partid care anunţa că se supune hotărârii acestei Curţi, ca şi cum ar fi avut vreo alternativă. Curtea a confirmat astfel o mică parte din susţinerile majorităţii judecătorilor instanţei supreme, care - începând cu vicepreşedintele Lidia Bărbulescu (membru în Consiliul Superiror al Magistraturii) - a reprezentat un inamic redutabil pentru Monica Macovei încă de la începutul numirii ei ministru al Justiţiei. Poate, dacă Monica Macovei ar fi avut zece la sută din tactul şi instruirea predecesorului său, Cristian Diaconescu (diplomat de carieră) - care a simţit şi el oponenţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi, în general, a oamenilor din sistem - ar fi oprit atacurile vârfurilor magistraturii faţă de Ministerul Justiţiei şi ar fi reuşit să stopeze, implicit, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către Curtea Constituţională. Anul trecut, pachetul legislativ privind reforma justiţiei promovat de Guvernul Năstase a fost şi el criticat şi, chiar dacă a conţinut incoerenţe legislative, acestea au fost remediate imediat. Însă, între timp, actele normative au produs efecte, ceea ce a fost punctat în raportul de ţară din octombrie 2004. Acelaşi lucru s-ar fi putut întâmpla şi acum, însă judecătorii Curţii Constituţionale - potrivit Executivului de la Bucureşti - au preferat să-şi arate vigilenţa faţă de neconstituţionalitatea textelor - dar, din păcate, doar a celor care se referă la bani şi la funcţie - în loc să găsească o soluţie prin care să demonstreze că urmăresc interesul naţional. Pe de altă parte, deputatul PNL Eugen Nicolăescu afirmă că decizia Curţii Constituţionale arată că instituţia are un puternic caracter politic, fiind formată din foşti parlamentari PSD care vor să-i protejeze pe unii magistraţi. De altfel, decizia Curţii a promovat vii reacţii, inclusiv o întâlnire între Băsescu şi Tăriceanu soldată cu anunţul alegerilor anticipate. Decizia privind alegerile anticipate a fost impusă de hotărârea Curţii Constituţionale de a respinge o serie de articole din legile privind reforma justiţiei, un act prin care se încearcă menţinerea privilegiilor existente în sistem de către o structură dominată de fosta putere, a anunţat Tăriceanu. "Suntem în faţa unei situaţii politice în care Curtea Constituţională amputează în mod esenţial conţinutul legilor privind reforma justiţiei şi, practic, împiedică actualul Guvern, care a primit încrederea Parlamentului, să continue procesul de reformă conform angajamentelor asumate în relaţia cu Uniunea Europeană. Cu procesul de reformă blocat, nu avem nici o şansă să obţinem un raport favorabil din partea Comisiei Europene", a spus premierul Tăriceanu. La rândul său, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a afirmat că în prezent în România s-a declanşat o criză politică şi constituţională, spunând însă că aceasta este din vina deciziei judecătorilor de la Curtea Constituţională. "Dacă actuala putere va câştiga din nou alegerile, este obligaţia judecătorilor Curţii Constituţionale să demisioneze", a mai spus Olteanu, precizând că aceasta este o opinie personală. El susţine că, din păcate, nu există un mecanism de control al respectării interesului naţional şi a Constituţiei de către membrii Curţii. Lucia EFRIM