Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală.

"Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii", a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituțională susține că "sintagma «ori de alte organe specializate ale statului» apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor".

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului", CCR stabilind că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" nu respectă Constituţia şi este neclară.

 

DNA explică efectele deciziei

Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR, susţinând că hotărârea va impune detaşarea de poliţişti dar şi suplimentarea bugetului.

DNA precizează că modificarea legii "va impune detașarea, în cadrul DNA, a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare", explicând că "aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro".

Conducerea DNA solicită Ministerului Justiției "promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată", a anunțat instituția.

În adresa trimisă Ministerului Justiției se arată că "în situația în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale SRI, va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale DNA pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție", realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al DNA din perspectiva activității de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate și cheltuielile care s-ar impune. În acestă sumă, DNA a inclus achiziționarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor, detașarea a 130 de polițiști și instruirea lor, "atribuirea/ achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 - 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)" dar și achiziționarea a 30 de autoturisme.

De asemenea, conducerea DNA menționează că "pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar".

DNA estimează că activitatea instituției ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate.