Cu ajutorul unor copii care au descoperit aurul într-o vizuină - Tezaur dacic recuperat

Readucerea în ţară a 27 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson reprezintă încununarea cu succes a aproape doi ani de muncă, la care au participat magistraţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi experţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, precum şi omologii lor din Italia. Cu ocazia conferinţei de presă care a avut loc la Muzeul Naţional de Istorie a României au fost prezentate şi cele 138 de monede de aur de tip Koson recuperate recent de pe teritoriul satului Ocolişul Mare (Hunedoara), din viziuna unei vulpi descoperită de câţiva copii.  Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că aceasta este a 11-a operaţiune de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 şi două în 2013), având ca obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii şi Germania. Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kilograme, 1.024 monede de aur de tip Koson, 204 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 33 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n, la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3.663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2014.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

Furate de oameni mari, restituite de copii

Cele două loturi de monede din aur dacice recuperate recent din Italia şi din judeţul Hunedoara sunt alcătuite numai din stateri emişi de regele Koson (aproximativ 44-29 î.e.n.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Datorită acestor monede se cunosc în prezent mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

"Un prim lot a fost separat de un tezaur în urmă cu patru-cinci ani şi exportat. Noi l-am văzut pe internet pus la vânzare, cu sprijinul experţilor noştri care au identificat imediat monedele puse în vânzare ca aparţinând tezaurului sustras", a precizat Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În urma experizelor făcute, "din două-trei monede pe care le-am văzut noi la vânzare, s-a descoperit că, de fapt, erau 27 de monede şi încă mai sunt în curs de recuperare", a mai spus Lazăr.

De asemenea, acesta a vorbit despre cele 138 de monede de aur de tip Koson găsite de un grup de copii pe teritoriul satului Ocolişul Mare, judeţul Hunedoara, care le-au predat autorităţilor.

"Noi ştim cine a sustras acel lot, ştim că l-a ascuns acolo. E de subliniat conduita civică a unor copii bine educaţi, care au făcut exact ceea ce trebuiau să facă. Le-au predat autorităţilor (monedele de aur - n.r), contra unei recompense care le-a fost acordată în condiţiile legii", a adăugat procurorul Augustin Lazăr. Acesta a menţionat că urmează să fie efectuate unele expertize pentru a se stabili cărui tezaur aparţin aceste monede.

La rândul său, Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, a declarat: "Prin ceea ce se întâmplă astăzi, eu consider că România are un viitor cert. Spun acest lucru din cel puţin două motive: 1 - faptul că nu ne uităm trecutul şi că avem oameni care se preocupă, cum este domnul Lazăr, de ceea ce a fost în trecutul ţării noastre, şi 2 - că avem speranţe pentru viitor. Speranţele pentru viitor la care mă refer acum se reflectă în atitudinea acelor copiii care, găsind acest tezaur, au anunţat autorităţile şi astfel noi ne putem bucura de prezenţa lui aici. Deci, avem în ţara asta copii care sunt mult mai maturi şi mai responsabili decât mulţi dintre adulţi".

„Erau la joacă şi au căutat printr-o scorbură de vulpi unde au dat peste un flacon de plastic cu monede de aur. Au venit acasă cu aurul. Când am aflat ce e l-am predat. Am zis că nu ţin acasă aşa ceva", a povestit mama unuia dintre copii, Maria Cimpoieru. Oamenii au căutat pe Internet şi i-au dat seama că sunt Kosoni, monede dacice din aur, şi s-au hotărât să le predea la Primăria localităţii.