Un procent de 80 la sută din populaţie consideră că în România corupţia este generalizată şi prezentă la toate nivelele, iar 67 la sută din cetăţeni cred că, fie aproape toţi, fie o mare parte din parlamentari sunt corupţi. Aceste concluzii sunt relevate de datele Barometrului de Opinie Publică, ediţia mai 2002, realizat de Gallup România şi dat publicităţii, ieri, de Fundaţia pentru o Societate Deschisă (FSD). SPUN ROMÂNII PE CUVÂNT: TOŢI O APĂ ŞI-UN PĂMÂNT Românii cred că, după parlamentari, corupţia este foarte răspândită printre poliţişti (61 la sută), judecători (59 la sută), medici (59 la sută) şi miniştri (58 la sută). Acest fenomen este considerat a treia mare problemă cu care se confruntă România, după sărăcie şi lipsa locurilor de muncă. Aproape jumătate (41 la sută) dintre intervievaţi cred că, de când actualul Guvern este la putere, corupţia a crescut şi 36 la sută consideră că a rămas la fel. De asemenea, 38 la sută apreciază că Guvernul a luat puţine măsuri împotriva corupţiei, 22 la sută că a luat "foarte puţine măsuri" şi doar 13 la sută cred că au fost luate "multe măsuri". Întrebaţi cât de mulţumiţi sunt de activitatea instituţiilor în lupta împotriva corupţiei, 29 la sută s-au declarat "foarte nemulţumiţi" de acţiunile Guvernului, 38 la sută "destul de nemulţumiţi", în timp ce "destul de mulţumiţi" se pronunţă doar 22 la sută. Nici Poliţia sau Justiţia nu se bucură de o mai mare apreciere, "foarte nemulţumiţi" şi "destul de nemulţumiţi" de activitatea celor două instituţii declarându-se peste 60 la sută dintre cetăţeni. Un procent de 46 la sută dintre români cred că, în România, dacă cineva nu poate rezolva o problemă cu instituţiile statului este mai degrabă "pentru că nu ştie pe cine mitui", iar 58 la sută consideră că, dacă cineva pierde un proces, este mai degrabă pentru că nu are bani. Dacă o afacere merge bine este mai degrabă "pentru că cineva de sus a găsit o cale de a stoarce bani din ea", cred 41 la sută dintre repondenţi şi doar 22 la sută "pentru că legile economiei de piaţă funcţionează". De asemenea, 51 la sută dintre intervievaţi consideră că majoritatea oamenilor de afaceri care au făcut avere în România au reuşit acest lucru prin încălcarea legii şi doar nouă la sută "prin muncă şi merit personal". Un procent de 68 la sută dintre români spun că au aflat despre cazurile de corupţie din mass-media. Principalele cauze ale corupţiei sunt considerate: dorinţa unora de a se îmbogăţi peste noapte (44 la sută), neaplicarea legilor (35 la sută), faptul că legile sunt proaste (30 la sută), birocraţia (27 la sută), faptul că şefii incompetenţi sunt puşi în funcţii pe criterii politice (27 la sută). ACTUALUL GUVERN- ALTĂ MĂRIE CU ACEEAŞI PĂLĂRIE Aproape 40 la sută din populaţie crede că situaţia economică a României s-a înrăutăţit după venirea la putere a actualului Guvern. Cei mai mulţi dintre români (39 la sută) spun că veniturile actuale le ajung numai pentru strictul necesar, iar 36 la sută afirmă că banii pe care-i au nu le acoperă nici măcar un minim necesar. Reuşesc să aibă tot ce le trebuie, fără să fie nevoiţi să renunţe la ceva, doar unu la sută dintre români, relevă sondajul. În proporţie de 31 la sută, românii afirmă că trăiesc mai prost în prezent, comparativ cu anul trecut, 44 la sută spun că viaţa lor este aproximativ la fel şi doar 15 procente declară că trăiesc mai bine. Printre cauzele care au condus la înrăutăţirea situaţiei din ultimul an, persoanele intervievate au menţionat scăderea veniturilor, creşterea preţurilor şi lipsa unui loc de muncă. Comparativ cu perioada anterioară lui 1989, aproape jumătate dintre repondenţi afirmă că trăiesc mai rău. Întrebaţi de ce cred că în România există oameni care trăiesc în sărăcie, cei mai mulţi dintre repondenţi (31 la sută) au apreciat că acest lucru se întâmplă "pentru că nu-i ajută statul", un alt motiv fiind acela că "sunt leneşi" (29 la sută). În privinţa protecţiei sociale, 34 la sută dintre persoanele intervievate cred că acest aspect s-a înrăutăţit de când actualul Guvern a venit la putere, acelaşi procent apreciind că a rămas la fel. Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toţi cei care vor să muncească, apreciază 90 la sută dintre repondenţi, considerând că modalităţile în care se poate realiza acest lucru sunt încurajarea dezvoltării sectorului privat (46 la sută) şi crearea întreprinderilor de stat (44 la sută). Peste două treimi din populaţie se uită zilnic la televizor, nu ştie să folosească un computer şi nu cunoaşte nici o limbă străină. ÎNCREDEREA ÎN PSD INTRĂ LA APĂ Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PSD ar obţine 43 la sută din voturi, relevă datele sondajului. PSD este urmat de PNL, cu 17 la sută din opţiuni, PRM - 16 la sută, PD - 11 la sută, UDMR - opt la sută, PUR - doi la sută, PNŢCD - unu la sută. Nehotărîţi în privinţa votului se declară 30 la sută dintre intervievaţi, iar 13 la sută spun că nu votează. Pe de altă parte, 84 la sută dintre români cred că numărul parlamentarilor este prea mare şi 45 la sută consideră că Parlamentul ar trebui să fie unicameral. Pentru votul uninominal optează 58 la sută dintre cetăţeni, apreciind că, în acest fel, aleşii vor fi mai interesaţi de problemele alegătorilor. Aproape jumătate (44 la sută) dintre cetăţeni cred că majoritatea locurilor pentru Parlament, pe listele electorale ale partidelor, sunt cumpărate de cei cu bani. Şi în privinţa locurilor pentru Consiliile Locale, 34 la sută dintre intervievaţi consideră că majoritatea sunt cumpărate. De asemenea, 47 la sută dintre români cred că nu există un partid care să le reprezinte interesele, un răspuns pozitiv fiind dat de 35 la sută dintre repondenţi. Declaraţiile de avere ale demnitarilor ar trebui să conţină colecţiile de artă, bijuteriile, locuinţele din ţară sau străinătate şi toţi banii din conturi, apreciază peste 80 la sută dintre persoanele intervievate. La referendumul pentru modificarea Constituţiei spun că vor participa 67 la sută dintre români. Sondajul realizat de Gallup Organization Romania, având ca temă "Corupţia şi inegalitatea socială", a fost efectuat între 5 şi 26 mai, pe un eşantion reprezentativ de 2.100 persoane, marja de eroare fiind de plus/minus 2,3 la sută.