Peste 20 de mineri s-au blocat în subteran la mina Băiţa, inclusiv doi directori ai unei firme private care exploatează în zonă, iar alte câteva zeci de persoane au protestat la suprafaţă. Motivul pentru care s-au blocat, susţin protestatarii, este că aşteaptă de un an o licenţă de exploatare de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, iar statul român face tot posibilul pentru a închide mina. Reprezentanţii SC Băiţa SA, firma de stat, acuză însă reprezentanţii firmelor private că se folosesc de muncitori şi susţin că la mijloc este vorba despre şantaj şi manipulare.

După cum declara Gabriela Dobrotă, administrator al African Consolidated Resources, administrator special la Mineral Mining și președintă a board-ului de la Băiţa Bihor SA (societate privată), totul a început odată cu descinderea în subteran a unei echipe de specialiști - printre care și un inspector angajat (ca terță parte) - care avea ca scop expertizarea activelor miniere. Constatând nereguli majore și condiții de lucru precare, inginerii electromecanici minieri Maria-Rodica Trip și Octavian Bortoș, împreună cu personalul de la Servicii, aflat la fața locului, au luat hotărârea de a se bloca în mină. Acestora li s-au alăturat și alți colegi, numărul celor care protestează în subteran ajungând la 25. Interlocutoarea noastră a declarat că oamenii sunt hotărâți să rămână blocați în mină, protestatarii reclamând prezența la Mina Băița a lui Maricel Popa, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, și a prefectului județului Bihor, Claudiu Pop.

Din cauza condițiilor nesigure din mină, după cum preciza Gabriela Dobrotă, reporterului Crişana nu i s-a permis să coboare în mină pentru a lua contact direct cu minerii blocați la circa 300 de metri adâncime, la Orizontul 18. Prin urmare, revendicările protestatarilor ne-au fost prezentate tot de administratorul African Consolidated Resources, acestea fiind următoarele: o discuție la fața locului, în subteran, cu secretarul de stat Maricel Popa și cu prefectul Claudiu Pop; schimbarea echipamentelor electrice și încheierea unui contract de închiriere pentru branșamentul de la rețeaua societății de stat; reglementarea urgentă a situației abuzive privind dreptul de exploatare a zăcământului polimetalic și a calcarului; realizarea transferului de licență, conform prevederilor din contractul de asociere pe licență, în vederea exploatării, dreptul de asociere fiind luat din 2013; restituirea dreptului de licență, pentru a derula investiții și a relua activitatea minei.

Cel puțin ciudat este, totuși, că, în conformitate cu spusele Gabrielei Dobrotă, minerii nu au revendicări salariale, deși au lucrat 11 luni fără să-și primească lefurile, ci doresc să fie tratați cu demnitate, să li se dea dreptul la muncă, în baza unor contracte ferme, nu ca angajați pe perioadă determinată. La rândul său, directorul comercial al societății private Băița Bihor SA, Lucian Popa, ne-a declarat: "Băița Bihor SA nu are acces în subteran. Sunt 25 de angajați care protestează în subteran, la peste 290 de metri, ai firmei private African Consolidated Resources SA și ai Băița SA, care este firmă de stat. Alte 50 de persoane protestează la suprafață, sunt de la societatea noastră, Băița Bihor SA, și ne susținem colegii. Minerii protestează față de condițiile de muncă din subteran, care sunt jalnice, față de lipsa de dialog a autorităților cu cele două firme private implicate și față de faptul că nu se eliberează o licență de exploatare din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM)", a declarat Popa. Potrivit acestuia, Băiţa SA și Băiţa Bihor SA erau titularele unei licenţe de exploatare a calcarului, însă din acest an ANRM nu a mai eliberat avizul respectiv.

O firmă de stat, două private

La Băiţa activează trei societăţi: Băiţa SA, care aparţine statului, care se ocupă cu exploatarea dolomitei din 2003, Băiţa Bihor SA, desprinsă din Băiţa SA, şi African Resources, înregistrată la Baia Mare, ultimele două fiind private. Acestea din urmă au contracte de întreţinere a echipamentelor şi de evacuare a apei din galerii cu Băiţa SA. Directorul firmei de stat este acum Ovidiu Dăescu, în timp ce firmele private sunt reprezentate de Maria Trip, fostul director al societăţii de stat. African Resources a preluat activele unei alte firme private care a operat în zonă, Mineral Mining, aflată acum în insolvenţă. Numai că, potrivit lui Ovidiu Dăescu, procedurile legale încă nu sunt definitivate, Mineral Mining fiind în administrarea unui lichidator desemnat, astfel că, până ce instanţa nu se pronunţă în acest caz, African Resources nu poate obţine mare lucru. În plus, pentru a putea să îşi înceapă activitatea, firma privată trebuie să îşi achite toate datoriile către stat, peste şapte milioane de lei fiind datorii către Băiţa SA, dar şi să facă dovada că deţine toate mijloacele tehnice necesare. Asocierea dintre firma de stat şi cea privată, Mineral Mining, a fost realizată în vederea obţinerii licenţei de exploatare a calcarului. Compania African Consolidated Resources SRL a solicitat să se asocieze la licență, însă nu îndeplineşte condiţiile necesare, având în vedere faptul că SC Mineral Mining SA, firmă preluată de African Consolidated Resources SRL, are datorii la SC Băița SA.

Şantaj şi manipulare

Cele peste 20 de persoane blocate ieri în subteran nu sunt, susţine directorul firmei de stat Băiţa SA, angajaţi ai acesteia. "Oamenii nu sunt mineri, practic sunt servanţi. Nu sunt angajaţii statului. Ei au fost angajaţi de la Băiţa SA la African Resources. Firmele private manipulează şi şantajează. Oamenii sunt folosiţi ca să îşi revendice companiile private licenţe. E vorba de alte jocuri aici şi de interesele firmelor private, conduse de cei care până nu demult au condus firma de stat. E o manipulare", a precizat, ieri, Ovidiu Dăescu. Pe de altă parte, prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop, a declarat ieri că instituţia pe care o conduce nu are nicio atribuţie vizavi de mina de la Băiţa. "Este vorba despre o firmă privată, cum sunt mii în Bihor, care face presiuni pentru obţinerea unei autorizaţii. Prefectura nu are nicio atribuţie în privinţa minei, sunt alte autorităţi responsabile. Pe mine mă interesează sănătatea şi integritatea oamenilor blocaţi în subteran. Din acest motiv am dispus ca o ambulanţă să fie prezentă la faţa locului permanent şi am luat măsuri în vederea mobilizării şi altor forţe în zonă, dacă va fi necesar. În rest, este strict problema lor comercială. Îmi pare rău că oamenii sunt păcăliţi. Societatea susţine că nu poate să lucreze că nu o lasă statul. Statul nu o lasă să lucreze ilegal. România nu e sat fără câini", a precizat, ieri, prefectul Claudiu Pop.

Precizări de la Minister şi ANRM

Potrivit unui comunicat de presă transmis, ieri, de Prefectura Bihor, Claudiu Pop a făcut demersurile necesare pentru a gestiona situaţia ivită. Drept urmare, prefectul a solicitat Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, precum şi ANRM Bucureşti informaţiile necesare pentru a vedea dacă revendicările transmise Instituţiei Prefectului Bihor de reprezentanţii Societăţii Comerciale Băița SA se confirmă sau nu. Astfel, potrivit răspunsului Ministerului, societatea Comercială Băița SA este o societate deținută în proporție de 100% de statul român și deține licență de exploatare pentru toate resursele din perimetrul minier. Pentru ca o altă societate, potrivit Legii minelor 85/2003 și a HG 1208/2003 privind normele de aplicare a legii, să se poată asocia la o licență deținută de un alt titular, este obligatoriu să respecte mai multe condiții, printre care o cerere formulată de către titularul de licenţă de concesiune şi viitorul asociat în participaţiune, prezentarea capacităţii tehnice a viitorului asociat,  prezentarea capacităţii financiare a viitorului asociat, hotărâri ale organelor de conducere etc. „În cazul solicitării făcute de compania African Consolidated Resources SRL de a se asocia la licență, aceste condiții nu sunt îndeplinite, având în vedere faptul că SC Mineral Mining SA, firmă preluată de African Consolidated Resources SRL, are datorii la SC Băița SA. Mai mult, documentele necesare care să ateste capacitatea tehnică și capacitatea financiară nu au fost prezentate. De precizat este și faptul că solicitarea de asociere la licență, precum și celelalte demersuri pentru asociere sunt demarate exclusiv de către titularul de licență, dacă se decide de Consiliul de Administrație, de către societate, nu de către Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului. Mai mult, asocierea trebuie aprobată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, după ce toate aceste condiții sunt îndeplinite", se arată în răspunsul transmis Prefecturii de către Ministerul Economiei. La rândul său, tot referitor la situaţia de la Băiţa, ANRM a precizat că în zonă există o licenţă de exploatare din 1999, titulară fiind firma de stat Băiţa SA, tipul exploatării fiind mină (subteran). O altă licenţă, din 2000, pentru exploatare la suprafaţă, emisă pe numele titularului SC Marmocalc, pentru calcar cristalin, a fost anulată. ANRM precizează că prevederile legale permit exploatarea resurselor minerale în baza licențelor de concesiune pentru exploatare sau după caz în baza permiselor de exploatare. "Până la această dată nici o societate interesată nu a făcut solicitare pentru obţinerea unei licenţe de concesiune pentru exploatare sau a unui permis de exploatare pentru calcar cristalin şi exploatarea acestei substanţe în carieră (exploatare minieră de suprafaţă). Interpretarea cum că în baza Licenţei de exploatare nr 999/1999 se poate face şi exploatarea calcarului cristalin de la suprafaţă este eronată şi nu poate fi acceptată în condiţiile prevederilor exprese din Legea minelor nr. 83/2000", se arată în răspunsul transmis de ANRM Prefecturii Bihor.