Galben intermitent pentru aderarea României la UE Parlamentul European va vota, astăzi, rezoluţia privind aderarea României la UE, care recunoaşte eforturile realizate de Bucureşti în perspectiva aderării, dar subliniază necesitatea continuării acestora, în special în privinţa justiţiei şi afacerilor interne şi a luptei împotriva corupţiei. Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a declarat, înaintea votului din Parlamentul European, că România a început să prindă din urmă Bulgaria şi şi-a exprimat speranţa că nu va fi necesar să recomande amânarea cu un an a aderării. Este o concluzie care dă speranţe guvernanţilor şi românilor în general. Chiar dacă după aderarea la UE vecinii din Ungaria au năvălit în România după cumpărături, situaţia lor financiară pare să se amelioreze. Impactul cu economia şi cerinţele pretenţioase ale UE s-au atenuat, fiind mai suportabile faţă de perioada care a urmat aderării. Pentru ţara noastră, semnalul primit dinspre parlamentarii europeni care monitorizează România nu poate fi decât încurajator. Bunăoară, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, sublinia faptul că "ambele ţări sunt pe drumul cel bun şi, cu toate că Bulgaria a făcut reforme importante în ultimii ani, România recuperează repede terenul pierdut, de exemplu în ceea ce priveşte reforma justiţiei", subliniind faptul că acesta este efectul monitorizării mai stricte. "Sper în mod sincer că ambele ţări vor putea îndeplini criteriile cerute în cursul acestui an, mai ales privind reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii", a adăugat Rehn. După recenta vizită a directorului general pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Jonathan Faull, în România şi Bulgaria, Rehn a declarat că este posibil să trimită "unele scrisori de încurajare şi explicaţii" celor două ţări, pentru moment propunându-şi menţinerea unor "contacte foarte strânse". Speranţa unui vot convingător Pentru a obţine un vot cât mai convingător astăzi, în special pentru România, Olli Rehn şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-au promis parlamentarilor europeni că-i vor consulta la sfârşitul anului, înainte de a face o eventuală recomandare privind amânarea aderării, acesta fiind un alt element constrângător fără precedent în procesul de extindere. Comisarul european a subliniat însă şi decalajul de 20 de luni, tot fără precedent, între momentul semnării tratatului şi cel al aderării. Decizia finală va reveni însă tot Comisiei Europene şi ţărilor membre. Comisia Europeană va evalua progresul celor două ţări şi va putea recomanda amânarea cu un an a aderării. România şi Bulgaria vor trebui să convingă cele 25 de guverne că sunt pe deplin pregătite pentru aderare. Unii diplomaţi europeni consideră însă că amânarea aderării nu are sens, iar ţări cum este Germania l-ar putea susţine pe Rehn, dacă va aprecia că amânarea integrării în UE este inevitabilă. În plus, decizia poate depinde şi de atmosfera generală din Uniunea Europeană. În cazul în care Franţa va respinge Constituţia Europeană, UE s-ar putea confrunta cu o criză internă şi ar putea adopta o linie mai dură faţă de candidaţii mai slab pregătiţi şi cu resurse mai reduse. Ritmul pregătirilor ar putea fi redus şi de alegerile generale din Bulgaria, programate pentru luna iunie, şi de eventualele anticipate din România. Olli Rehn şi-a exprimat speranţa că România şi Bulgaria vor reuşi să schimbe percepţia de ţări sărace şi corupte, folosindu-şi atuurile la maximum - o forţă de muncă bine pregătită şi nivele înalte de creştere economică. "Mulţi uită că România are unul din cele mai înalte nivele de creştere din Europa, alături de Turcia. Sper că atât Bulgaria, cât şi România vor alege cele mai bune exemple din Uniunea Europeană, devenind ele însele asemenea exemple pe viitor", a adăugat comisarul european.