Ieri, poliţiştii, procurorii şi magistraţii bihoreni s-au întâlnit ,pentru a discuta noile prevederi procedurale penale, stabilite prin ordonanţa de urgenţă emisă de Guvernul României în acord cu prevederile Constituţiei revizuite. Au participat prim-procuror Blaj Şerban, prim proc.adj. Adina Dumitrescu, proc. şef secţie judiciară, prim. proc. Mihai Chirilă, şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, ofiţeri de cercetare penală din IPJ Bihor, ofiţeri din conducerea IPJ Bihor - Cantemir Ursuţa, şeful Serviciului Cercetări Penale, şeful Poliţiei municipiului Oradea, Alexandru Cosma, şefii serviciilor operative din IJP Bihor. Percheziţia şi arestarea preventivă - în centrul discuţiei Temele abordate au fost legate de procedura arestării, procedura percheziţiei domiciliare şi corporale, procedura obţinerii autorizaţiilor de înregistrare audio-video. Referitor la procedura percheziţiei, s-a discutat despre situaţiile în care aceasta poate fi efectuată: persoana căreia i s-a cerut să predea vreun obiect sau vreun înscris, care tăgăduieşte existenţa sau deţinerea acestora, precum şi ori de câte ori există indicii temeinice că efectuarea unei percheziţii este necesară pentru descoperirea şi strângerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia. Percheziţia poate fi domiciliară sau corporală. Percheziţia domiciliară poate fi dispusă numai de judecător, prin încheiere motivată, în cursul urmăririi penale, la cererea procurorului, sau în cursul judecăţii. Percheziţia domiciliară se dispune în cursul urmăririi penale în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie. Percheziţia corporală poate fi dispusă, după caz, de organul de cercetare penală, de procuror sau de judecător. Percheziţia domiciliară nu poate fi dispusă înainte de începerea urmăririi penale. Percheziţia autoturismelor, ?uitată? de legiuitor? Participanţii la discuţie au accentuat câteva lipsuri ale noii reglementări, care vor trebui, cumva, ?acoperite? de practică. Prima, pusă pe tapet de poliţişti, a fost aceea a percheziţiei unui automobil, care nu se înscrie nici în categoria percheziţiei domiciliare, nici a celei corporale. Prin urmare, ce e de făcut? S-a ajuns la concluzia că, în lipsa unei reglementări exprese, să fie efectuate obişnuitele controale, ori de câte ori maşina sau locul în care se află ea ar putea duce la concluzia că se ascunde ceva: de exemplu, dacă autoturismul se află într-o zonă recunoscută ca fiind ?de vânătoare? (poate exista suspiciunea de braconaj) sau într-una de frontieră (când se poate suspecta transportarea unor persoane care intenţionează să treacă ilegal frontiera), după cum ne-a declarat comisarul-şef Gheorghe Tudor, ofiţer operativ în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Bihor. ? iar cea în caz de flagrant delict, doar cu autorizaţie! Dacă până acum, în cazul organizării unui flagrant delict, organul de anchetă putea recurge la efectuarea unei percheziţii a locului faptei, prin noua reglementare, se impune ca, pentru o ?verificare? amănunţită a locului faptei, să se obţină o autorizaţie din partea judecătorului. Reprezentanţii organelor de anchetă - Poliţia şi Parchetul - prezenţi la întâlnirea de ieri, au opinat că o astfel de reglementare îngreunează inutil ancheta, întârziind procesul descoperirii unor probe sau chiar creând posibilitatea distrugerii altora.