De la începutul lunii octombrie, în interiorul Cetăţii Oradea se lucrează de zor. Motivul îl constituie intenţia Primăriei Oradea de a demara lucrările de restaurare la clădirile din incinta Cetăţii. În timpul săpăturilor, arheologii din Oradea şi Cluj-Napoca au descoperit o parte din zidul construcţiei în jurul căreia s-ar fi format urbea de pe Crişul Repede.

Clădirile în jurul cărora au loc săpături arheologice au fost realizate în sec. al XVIII-lea şi sunt foste depozite, cazărmi, spaţii de cazare şi o brutărie, imobile mai puţin importante, dar şi două aripi ale palatului princiar, şi anume cea în care se află Facultatea de Arte Plastice şi cea care s-a prăbuşit parţial, în 1998. Pentru realizarea acestui proiect de restaurare a clădirilor se doreşte obţinerea unor fonduri europene, însă pentru ca acest lucru să fie posibil, e nevoie de un dosar complex, care să conţină documente referitoare la cercetarea clădirilor, un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic. După mai multe zile de "cercetări", arheologii au găsit şi o mică "comoară". "Este vorba de o capelă de dimensiuni mici, sub forma unei rotonde uriaşe, care datează de pe la sfârşitul secolului XII, începutul secolului XIII. Pare să fie exact ceea ce documentele vremii arată că ar fi fost: capela-turn în care, odinioară, erau păstrate moaştele Sfântului Ladislau, întemeietorul Oradiei", a declarat Adrian Andrei Rusu, cercetător în cadrul Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca. Zidurile capelei care adăpostea, la începutul mileniului trecut, moaştele Sfântului Ladislau nu fac decât să întărească informaţiile din însemnările istorice care atestă formarea oraşului Oradea în jurul unei mănăstiri fortificate, ridicată în epoca medievală de regele Ladislau. "Această descoperire ne confirmă poziţia oraşului Oradea în Europa Centrală după anul 1000, un loc de adeverire în jurul mănăstirii romano-catolice pe care Ladislau a ridicat-o", a declarat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea. Au fost găsite aici piese de os, piese de sticlă, pahare, pietre profilate, cahle, oale cu gură pătrată şi cu gură rotunjită din care s-ar putea reconstitui viaţa cotidiană din Oradea medievală a secolelor XV-XVI.

Ceea ce se realizează în prezent este doar un "preludiu" a ceea ce va urma anul viitor, însă pentru asta e nevoie de forţă de muncă. Actualele lucrări sunt realizate de patru arheologi: Adrian Rusu - de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj, şeful de şantier, Emodi Tamaş şi încă doi arheologi de la Muzeului Ţării Crişurior, sprijiniţi de cinci studenţi la arheologie de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Artefactele găsite sunt curăţate, documentate, depozitate provizoriu în Cetate, după care va urma un proces de restaurare şi vor fi expuse în muzeu.