Comerţul în zonele publice nu se poate face la întâmplare!
Atenţie!
Prin comerţ în unele zone publice se înţelege activitatea de comercializare a produselor şi serviciilor, desfăşurată permanent sau sezonier în pieţe, târguri, pasaje publice, drumuri publice şi străzi sau în orice zonă de altă natură destinată folosinţei publice, cu excepţia celor administrate special. Hotărârea nr. 348, care urmează să intre în vigoare la data de 26 aprilie a.c., stabileşte reguli clare la desfăşurarea acestui gen de comerţ. Astfel, comerţul cu amănuntul sau prestarea de servicii în zone publice se poate desfăşura conform prevederilor legale numai în pieţe locale şi/sau în teritorii delimitate, care sunt special amenajate, dotate corespunzător specificului fiecarei activităţi, având asigurate, prin serviciile de administrare a zonelor publice, utilităţile generale: apă, canal, electricitate, gaze, după caz (art. 5. -1), iar desfăşurarea operaţiunilor comerciale în structuri de vânzare cu sediu permanent, temporar sau sezonier (după caz) în zone publice se face numai în baza autorizaţiei autorităţii administraţiei publice locale.
În zonele publice îşi pot desfăşura activitatea persoanele juridice, asociaţiile familiale precum şi persoanele fizice autorizate (inclusiv meşteşugarii), producătorii agricoli individuali şi asociaţiile acestora care îşi vând propriile produse agricole şi agroalimentare, precum şi persoanele fizice care îşi vând ocazional bunurile proprii în pieţe organizate în acest scop (cazul talciocului). Actul normativ are în vedere crearea unei responsabilităţi sporite a administratorilor domeniului public şi a administratorului pieţei, în ceea ce priveşte asigurarea şi menţinerea unor condiţii corespunzătoare de desfăşurare a comerţului şi prestărilor de servicii în zonele publice.
Comerţul în zonele publice trebuie să satisfacă o nevoie stringentă a populaţiei, să nu afecteze circulaţia pietonilor sau a mijloacelor de transport, să respecte principiile unei concurenţe loiale, de protejare a vieţii şi sănătăţii consumatorilor, dar şi a mediului înconjurător.
Actul normativ stabileşte 19 fapte pe care le defineşte ca fiind contravenţii, cuantumul amenzilor precum şi instituţiile care le contestă şi le aplică. Constatarea contravenţiilor se face, în funcţie de tipul de contravenţie, de către împuterniciţii prefectului şi ai preşedintelui consiliului judetean, de către imputerniciţii primarului, de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Un ultim aspect este cel legat de cuantumul amenzilor: între 2.000.000 şi... 100.000.000 lei! Despre prevederile legale în ceea ce priveşte funcţionarea (dar şi dotarea) pieţelor, târgurilor şi oboarelor - cu un alt prilej.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.