Ieri, în sala festivă a Colegiului Naţional "Mihai Eminescu" a avut loc o dezbatere a proiectului pachetului de legi ale educaţiei la care alăturide profesori, părinţi şi elevi, a participat şi Corina Cherteş, consilier în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Prezentul proiect de act normativ reglementează problemele care se referă la organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ preuniversitar. "Întrucât din 1995, de când a fost adoptată actuala lege a învăţământului, s-au produs mutaţii decisive în economia şi societatea românească, era necesară elaborarea unei noi legi a învăţământului care să proiecteze un sistem modern, coerent şi unitar de dezvoltare a şcolii româneşti. Legea nr. 84/1995 a suportat până în prezent peste 20 de modificări şi completări (19 legi şi 11 ordonanţe de urgenţă)", a declarat Corina Cherteş, consilier în cadrul MECT. De asemenea, ţinând cont de specificitatea învăţământului preuniversitar prin comparaţie cu învăţământul superior, s-a identificat necesitatea de a se adopta o lege care să reglementeze distinct întreaga problematică specifică acestui domeniu important al sistemului educativ. O problemă o constituie şi descentralizarea, perspectiva descentralizării rezultând din nevoia de răspundere publică, autonomie instituţională, apropiere a centrului de decizie de locul actului de educaţie, transparenţă a actului decizional, valorizare a resursei umane, subsidiaritate, respectare a diversităţii culturale şi etnice, abordare etică a serviciului educaţional. Prin descentralizare vor putea fi soluţionate mai bine şi problemele privind subfinanţarea învăţământului, determinate de neconcordanţa între priorităţile stabilite de unităţile de învăţământ şi alocarea insuficientă a resurselor financiare în vederea îndeplinirii acestora. O noutate în acest pachet legislativ o constituie structura învăţământului preuniversitar, format din educaţie timpurie (educaţie antepreşcolară şi învăţământ preşcolar), învăţământ primar (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), învăţământ secundar (inferior, compus din cls. V-IX şi superior, cls. X-XII-XIII), acestea fiind obligatorii, urmând ca ultima treaptă să fie formată din învăţământ terţiar nonuniversitar (învăţământ postliceal cu 1-3 clase). În ceea ce priveşte obligativitatea învăţământului preşcolar acest lucru se va face treptat. Astfel, în primul an de la implementarea legii se va face trecerea clasei pregătitoare şi a clasei a IX-a la gimnaziu, în al doilea an de implementare a legii va fi trecută grupa mare, în al treilea an - grupa mijlocie, iar în al patrulea an - grupa mică. Pe termen lung, prezentul proiect de lege îşi propune să contribuie la asigurarea, formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie specifice societăţii bazate pe cunoaştere. Printre cele mai importante noutăţi aduse de prezentul proiect de lege menţionăm: ideal educaţional adaptat la o societatea cunoaşterii, învăţământ obligatoriu de 10 clase, costul standard per elev prin finanţarea de bază, asociată cu finanţarea complementară şi compensatorie, reţeaua şcolară, structura sistemului de învăţământ, educaţia timpurie, Direcţia Judeţeană pentru Învăţământul Preuniversitar, administrarea şi gestiunea şcolii într-un mediu descentralizat.

În legea învăţământului superior o noutate o reprezintă introducerea contractului de management, fiind create condiţiile profesionalizării poziţiilor manageriale din universităţi. În ceea ce priveşte sistemul de finanţare al învăţământului superior, au fost constituite noi fonduri, o noutate fiind Fondul pentru garantarea creditelor obţinute de studenţi pentru finanţarea programelor de studii.