În fiecare an, la 2 februarie, se sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede, zi care marchează data semnării în anul 1971 a Convenţiei Ramsar. Micii ecologiști din Beiuș au marcat acest eveniment realizând cele mai frumoase colaje și desene.

De nouă ani, echipa ABA Crișuri este alături de Clubul Copiilor din Beiuș.

Deși sunt în vacanță, micii ecologiști din cadrul Cercului de Acvaristică au lăsat joaca pentru a crea cele mai interesante colaje și desene cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede.

„Coordonați de dna. profesor Florica Gabor, mesajele tinerilor ne îndeamnă să protejăm zonele umede, apa, natura, pentru o viață sustenabilă”, spune Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al ABA Crişuri.

O zonă umedă poate fi o mlaștină, un lac, un râu, o oază, o vale inundabilă, o luncă, o pădure de mangrove, o plajă nisipoasă, un recif de corali, un estuar etc. sau o turbărie de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de doi metri, permanentă sau temporară.

„Zonele umede se găsesc la limita dintre ecosistemele acvatice și ecosistemele terestre și sunt influențate de factori diferiți și complecși”, menționează Anca Mihociu.

Potrivit acesteia, în România, există 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, una dintre cele mai mari și mai importante fiind Delta Dunării.

Zonele umede contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu cum ar fi: controlul inundaţiilor; aprovizionarea stratului subteran de apă; retenţia nutrienţilor şi sedimentelor; biodiversitatea și atenuarea schimbărilor climatice.

„În Bazinul Hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii, unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2.500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafaţa bazinului hidrografic Crişuri”, precizează Anca Mihociu, adăugând că o mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa, precum şi în Defileul râurilor: Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.