Banca Mondială bate şaua reformei ca să priceapă iapa Justiţiei Misiunea Băncii Mondiale la Bucureşti a lansat un raport îngrijorător la adresa reformei judiciare din România fapt ce a provocat nemulţumire printre membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Aceştia din urmă consideră neîntemeiate criticile Băncii Mondiale la adresa reformelor în sistemul judiciar întrucât "competenţa acesteia se limitează la modul de derulare de către Consiliul Superior al Magistraturii a proiectelor finanţate de Banca Mondială". În raportul Băncii Mondiale se critică încetinirea ritmului reformelor şi acţiunile care nu sunt în concordanţă cu strategia de implementare a acestora. De asemenea, documentul acuză CSM de inconsecvenţă în evalurările regulate ale performanţelor judecătorilor şi a instanţelor. Banca Mondială mai este nemulţumită de lipsa sistemului de evaluare a performanţei judiciare, care ar fi condus la o salarizare a judecătorilor în funcţie de merit precum şi la responsabilizarea sistemului judiciar. În raport apare şi o referire la recomandările pentru raţionalizarea sistemului instanţelor, dar fără urmări concrete de la sfârşitul anului 2006. Totodată, raportul pare a-l acuza inclusiv pe ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, de încetinirea reformelor în justiţie. Până în momentul de faţă, Banca Mondială a acordat 110 milioane de dolari pentru reforma justiţiei din România, care au fost alocaţi Ministerului Justiţiei şi CSM. Biroul de presă al CSM afirmă că "acuzaţiile Băncii Mondiale la adresa Consiliului Superior al Magistraturii nu au fundament real şi nu intră în sfera atribuţiilor acesteia", susţinând că proiectele finanţate de Banca Mondiale vor fi finalizate cel târziu la sfârşitul anului 2007. Totodată, CSM neagă existenţa oricărui program de elaborare a unui mecanism de monitorizare a performanţei judiciare finanţat de Banca Mondială. Şi atunci cine are dreptate? Banca Mondială, care a finanţat reformele în justiţie, ori CSM, care refuză să accepte criticile aduse în raport? Reforma în justiţie trebuie să continue, indiferent cine conduce Ministerul sau cine sunt membrii CSM. Banca Mondială este îndreptăţită să atenţioneze autorităţile de proasta gestionare a fondurilor şi de încetinirea reformei. Cu toate acestea, modul de gestionare a acestui subiect de către CSM denotă lipsă de diplomaţie, ca să nu spunem de profesionalism, din partea unor membri ai acestuia, de natură a crea tensiuni între Ministerul Justiţiei, Banca Mondială şi CSM. Acuzaţiile de imixtiune a Băncii Mondiale în justiţie par cu atât mai nefondate cu cât nu ţin seama că reforma justiţiei în România se realizează prin fondurile acestei instituţii financiare, care, ca orice finanţator, este obligată să îşi verifice proiectele în derulare. Şi, mai ales, să ia măsuri energice pentru finalizarea acestora, conform graficului şi angajamentelor asumate. Vorba ceea: cine comandă muzica plăteşte lăutarii...