Cercetător maghiar controversat, transplantat în Bihor - Pion otrăvit la Arhive

Nagy Mihaly Zoltan, până nu demult fost director adjunct al Arhivelor Naţionale ale României, este absolvent al Colegiului Catolic Pzmany Peter, din Budapesta, respectiv al Facultăţii de Istorie de la Universitatea din Pecs, iar din 1999 este doctorand al aceleiaşi instituţii universitare. Potrivit foştilor colegi, pe la începutul anilor 2000, a ajuns şi pe la Oradea, la Arhive, unde a cercetat fondurile arhivistice create de PCR, în special dosarele privitoare la rezistenţa manifestată de populaţia maghiară faţă de reinstaurarea administraţiei româneşti după 4 ani de ocupaţie horthystă. O altă preocupare a fostului director adjunct este legată de „elaborarea unor materiale, documente, lucrări de sinteză, comunicări, studii de specialitate pe probleme privind drepturile şi libertăţile religioase", fiind şi principalul promotor al iniţiativei de modificare a Legii Arhivelor, solicitând public scoaterea documentelor maghiare din patrimoniul arhivelor naţionale şi retrocedarea acestora către instituţiile care le-au creat, în speţă episcopiile catolice, cele reformate. Potrivit documentelor puse la dispoziţie de colegii de breaslă, Nagy Mihaly Zoltan a publicat, împreună cu Vincze Gabor, o carte în limba maghiară întitulată „Autonomistak es centralistak. Eszak-Erdely a ket roman bevonulas kozott (1944. szeptember - 1945. marcius)  [Autonomişti şi centralişti. Transilvania de Nord între cele două ocupaţii româneşti (septembrie 1944 - martie 1945)]. Autorii au editat şi o versiune în limba română, din care au scos din titlu sintagma „cele două ocupaţii româneşti", dar care a rămas ca titlu în interiorul cărţii. Autorii vorbesc de Transilvania care a fost "dată" României şi că era locuită "parţial" de români. Ei menţionează la pagina 26 că „generalul Sănătescu a somat guvernul român să cedeze Transilvania de Nord, iar pentru atenţionare, la 30 august 1944, aviaţia română a bombardat oraşele maghiare Oradea, Reghin ...". La pagina 27, autorii vorbesc despre eliberarea de către armatele româneşti a oraşelor Sfântul Gheorghe şi Miercurea Ciuc, iar când vorbesc despre eliberarea acestor teritorii, folosesc ghilimelele ca o ironie.

Un transfer controversat

„Domnul este absovent al Universităţii din Pecs. Ştie puţin limba română şi foarte bine limba maghiară. Ca cercetător şi-a orientat activitatea nu spre istoria României, ci mai mult spre istoria Ungariei şi a minorităţii maghiare din România. Din câte cunosc, în unele din studiile domniei sale, are preocupări autonomiste, în plus, are „abilitatea" europeană de a spune în textul publicat în limba maghiară un lucru şi în acelaşi text publicat în limba română un alt lucru. E binevenit ca simplu arhivist la Bihor. Sperăm să înveţe limba română şi istoria ţării care îl plăteşte", a subliniat prof. univ. dr. Mihai Drecin. Transferul său în Bihor nu este întâmplător, mai ales că aici avem o pondere importantă a fondurilor arhivistice care provin din arhivele bisericeşti ale vechilor orânduiri. În plus, în aceste zile, miza la nivel judeţean este demonstrarea că Palatul Finanţelor, fosta Policlinică nr.1, a aparţinut Ordinului Mizericordienilor şi nu statului român.  „Din 1 august, domnul Nagy Mihaly Zoltan a fost transferat la Serviciul Judeţean Bihor - Arhivele Naţionale ale României pe o funcţie de execuţie, în calitate de consilier superior. Momentan este în concediu", ne-a precizat Mihai Gheorgiţă, locţiitorul şefului Serviciului Judeţean Bihor - Arhivele Naţionale.