România se numără printre ţările fruntaşe în ceea ce priveşte plângerile depuse de cetăţeni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, aflându-se în top şi în ceea ce priveşte condamnările pe care le-a suferit la instanţa de la Strasbourg. Ţara noastră a fost obligată la plata a peste zece milioane de euro în decursul ultimilor şapte ani, printre cei care au avut câştig de cauză în ultima perioadă numărându-se mai mulţi bihoreni. Odată sentinţa pronunţată, cetăţenii aşteaptă despăgubirile stabilite şi speră să li se facă dreptate, însă puţini sunt cei care ştiu că CEDO nu are competenţa de a anula, modifica sau revizui hotărârile instanţelor judecătoreşti naţionale.

La începutul acestui an, printre cei care au câştigat procesele cu statul român şi au primit din partea CEDO despăgubiri morale se numără mai mulţi bihoreni cărora fie le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, fie dreptul la proprietate. Un asemenea caz este cel al familiei Gâgă. În cauza Gâgă împotriva României, Curtea a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a dreptului de proprietate prevăzut de articolul 1din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. Instanţa a constatat nerespectarea principiului securităţii raporturilor juridice, ca urmare a admiterii unui recurs în anulare prin care s-a casat o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Prin OUG nr. 58/2003 s-au abrogat dispoziţiile legale referitoare la recursurile în anulare, astfel încât această cale extraordinară de atac nu mai poate fi exercitată. Concret, familia Gâgă, domiciliată în Bihor, a sesizat instanţa din Beiuş cu privire la restituirea unei suprafeţe de teren de circa 500 metri pătraţi, în anul 1992. Bihorenii au câştigat procesul, iar comisia de aplicare a Legii 18/1991 emite titlul de proprietate. Aceeaşi comisie a emis, însă, în 1994, un alt titlu, pentru un alt bihorean, căruia i s-a acordat o suprafaţă de teren aflată, în parte, în proprietatea familiei Gâgă. Instanţa din Beiuş a anulat decizia comisiei şi a dat câştig de cauză familiei Gâgă, hotărâre definitivă, confirmată ulterior şi de Curtea de Apel Oradea. Cu toate acestea, în anul 2001, procurorul general al României înaintează un recurs în anulare, Înalta Curte menţinând decizia comisiei de aplicare a Legii 18, defavorabilă reclamanţilor. În 7 februarie, CEDO s-a pronunţat în acest caz, condamnând statul român la plata unor despăgubiri morale în valoare de trei mii de euro. După ce Curtea s-a pronunţat în favoarea lor, bihorenii aşteaptă acum nu atât despăgubirile stabilite, ci, spun ei, "să li se facă dreptate". Numai că o sentinţă favorabilă dată de CEDO nu înseamnă şi că acest lucru se va întâmpla din oficiu. În primul rând, statul are posibilitatea ca, într-un termen de trei luni de la adoptarea hotărârii, să ceară retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere.
O hotărâre a unei camere devine definitivă la expirarea termenului de trei luni sau mai devreme, dacă părţile declară că nu au intenţia de a cere retrimiterea cauzei la Marea Cameră, ori în cazul în care colegiul de cinci judecători a respins cererea de retrimitere. După ce o decizie a CEDO rămâne definitivă, în favoarea cetăţeanului, statul român are la dispoziţie alte trei luni pentru a acorda, prin Ministerul Finanţelor, despăgubirile stabilite. Important de reţinut este însă faptul că CEDO nu are competenţa de a anula deciziile sau legile naţionale, nu se comportă ca un judecător de apel faţă de instanţele judecătoreşti naţionale, nu rejudecă speţele şi nu are competenţa de a anula, modifica sau revizui hotărârile instanţelor judecătoreşti naţionale. Concret, familia Gâgă va primi despăgubiri din partea statului român, însă pentru a reintra în posesia terenului în discuţie, va fi nevoită să solicite revizuirea hotărârii Înaltei Curţi. Potrivit art. 322 din Codul de procedură civilă, "revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...) dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronuntaţe".