Ministrul justiţiei Monica Macovei a declarat, în această săptămână, la Bruxelles, după întâlnirea cu comisarul european pentru extindere Olli Rhen, că oficialul european s-a arătat "foarte dezamăgit şi supărat" de încercările de schimbare a procedurii de numire şi revocare a procurorului general. Macovei s-a mai întâlnit, la Bruxelles, cu câteva săptămâni înainte de prezentarea de către Comisia Europeană a unui nou raport de monitorizare, cu Michael Leigh, directorul general pentru extindere, care avusese ultimele discuţii ieri şi cu ministrul integrarii europene şi cu cel al agriculturii, pentru finalizarea raportului Comisiei de la 26 septembrie. Rezultatul acestor întâlnirii este, potrivit ministrului român al justiţiei, "amestecat": şi cu satisfacţii, şi cu dezamăgiri. Activitatea DNA i-a mulţumit foarte mult pe experţii europeni care s-au aflat la Bucureşti săptămâna trecută, a afirmat ea. Aceştia au spus că DNA este o instituţie normală, care funcţionează perfect şi trebuie doar lăsată să-şi facă ceea ce are de făcut. La polul opus, se află problema nerezolvată a integrităţii membrilor CSM, lupta împotriva corupţiei, Agenţia Naţională de Integritate. Potrivit BBC, ministrul Monica Macovei a spus că oficialii europeni sunt foarte bine informaţi: au ştiut, chiar miercuri după-masă, ceea ce s-a întâmplat la parlament cu discuţia privind Agenţia de Integritate, precum şi ceea ce s-a întâmplat în Comisia juridică, unde a trecut un proiect al Partidului Conservator, existând de asemenea un altul, al UDMR, care modifică procedura de revocare şi numire a procurorului general, inclusiv a celui de la DNA. Conform declaraţiei Momonicăi Macovei, citată de BBC, cei de la Comisie nici nu înţeleg cum aceste partide, PC şi UDMR, deşi fac parte din coaliţie, doresc să schimbe ceva care funcţionează perfect. Această situaţie este văzută la Bruxelles ca un fel de intervenţie a politicului în activitatea justiţiei şi tocmai de aceea apare ideea unei monitorizări, a unui sistem de control de după aderare, care ar putea declanşa - pentru că se va face pe baza unui articol 38 din Tratatul de aderare, şi o eventuală clauză de salvgardare. Propunerea de numire şi de revocare a procurorului general, a adjuncţilor acestuia, a procurorului DNA, a şefului DIICOT şi a tuturor şefilor de parchete trece din responsabilitatea ministrului justiţiei în cea a CSM, potrivit votului dat miercuri de comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Documentul, iniţiat de PC a fost votat de către deputaţii PC, UDMR, PSD şi PRM şi respins, în număr insuficient însă, de cei ai PNL şi PD. Votul la limită a aprobat propunerea de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul transferării dreptului de propunere şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a şefului DIICOT, precum şi a procurorilor şefi ai parchetelor către CSM. Spre deosebire de proiectele anterioare, cel al PC se referă nu doar la numire, ci şi la revocarea din funcţie, excluzând chiar şi avizul ministrului justiţiei în privinţa celor două proceduri. Cu toate acestea, miza este aceeaşi, de a-i lua ministrului justiţiei prerogativele în privinţa numirii conducerii parchetelor. În cazul procurorului general şi al şefului DNA, ministrul Justiţiei are, în prezent, dreptul de a-i propune preşedintelui ţării cele două nume, având nevoie şi de avizul CSM. În legislaţia actuală, procurorul general şi şefii parchetelor sunt numiţi de preşedintele României, dar la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul CSM. Cât priveşte legea ANI, aceasta tinde să fie golită de conţinut: comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat amendamentele UDMR coroborate cu cele PSD, susţinute de PC şi PRM, care vizează eliminarea întregii proceduri de control al averilor. (Newsin)