Statul român s-a angajat să plătească 90 de milioane de euro pentru a cumpăra castelele Bran şi Peleş. Acestea au fost sau urmează să fie retrocedate proprietarilor de drept, iar autorităţile le vor răscumpăra pentru a le menţine în circuitul turistic. Deşi este un gest de necesară reparaţie morală, retrocedarea are însă un preţ cam mare, asumat fără argumente economice viabile. În plus, ceea ce se întâmplă în acest moment în România constituie un caz aproape singular în Estul Europei. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Cancescu, anunţă luni că instituţia pe care o conduce a decis cumpărarea Castelului Bran de la proprietarul de drept, Dominic de Habsburg, în schimbul sumei de 60 de milioane de euro. Pentru aceasta, autorităţile braşovene doresc să acceseze un împrumut de tip leasing, pe o perioadă de zece ani, împrumut ce ar urma să fie luat de la o bancă austriacă. Pentru cumpărarea Castelului, Consiliul Judeţean va plăti în primii doi ani o sumă de 2,7 milioane euro, restul până la 60 de milioane urmând să fie plătiţi lui Dominic de Habsburg de către banca austriacă. Consiliul Judeţean speră ca să returneze împrumutul din exploatarea turistică a castelului. “Castelul Bran este cel mai mare brand din România, este o oportunitate pentru turismul braşovean. Costurile sunt minore faţă de ceea ce putem obţine”, a declarat Aristotel Cancescu. Cu toate acestea, cifrele seci nu prea îi dau dreptate oficialului braşovean. Conform datelor disponibile, numărul de vizitatori ai castelului Bran a crescut semnificativ în intervalul 1995-2000, de la 195 de mii de vizitatori, la 261.459 persoane (creştere de aproape 35 la sută). Spre comparaţie, aproximativ opt milioane de turişti vizitează anual palatul Versailles. Cu toate acestea, veniturile din exploatarea castelului sunt încă modeste, chiar dacă includ venituri din taxe, foto, publicaţii etc. Astfel, în 1995 s-au încasat 225 milioane lei vechi (85.500 euro la cursul mediu din acel an) în timp ce în anul 2000 veniturile totale au fost de 5.2 miliarde de lei (260 mii euro). Sumele care se încasează curent din exploatarea Castelului Bran - chiar dacă plecăm de la premisa că cele din ultimii ani sunt mai mari decât cele de la nivelul lui 2000 - sunt oricum mult, mult mai mici decât plata ratei anuale (de peste 5 milioane de euro) pe care va trebui să o plătească Consiliul Judetean Brasov către banca austriacă. În plus, într-o declaraţie publică facută luni, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a arătat că pe baza propriilor evaluări Castelul Bran nu valoarează mai mult de 15 milioane de euro. TVR a relatat că cea mai mare tranzacţie încheiatî pâna acum cu un castel, la nivel mondial, nu a depăşit 58 de milioane euro. Castelul Bran a fost ridicat în 1378 şi a servit iniţial ca fortăreaţă pentru trupele care au impiedicat armata Imperiului Otoman să intre în Transilvania. Din 1920, Castelul s-a aflat în proprietatea Familiei Regale, ca urmare a unui act de donaţie al municipalităţii Braşov către Regina Maria, care l-a lăsat moştenire prin testament Principesei Ileana, al cărei fiu, Dominic de Habsburg, a copilărit aici până la vârsta de 10 ani. Castelul Bran a fost retrocedat în luna mai a anului trecut proprietarului de drept, Dominic Habsburg. Supranumit Castelul lui Dracula în urma asocierii cu numele lui Vlad Ţepeş care, conform legendelor locale ar fi locuit sau ar fi fost închis aici, Branul a fost confiscat de regimul comunist în 1948. Retrocedarea sa este privită ca o dovadă a stabilităţii politice din România şi a dorinţei autorităţilor de a respecta domnia legii, în condiţiile în care ţara noastră a devenit membră a Uniunii Europene. Regina Maria