Biblioteca Națională a României, în calitatea sa de principală instituție păstrătoare a memoriei scrise naționale, organizează, în colaborare cu Muzeul Orașului Oradea, expoziția „Oradea sub tipar” - Cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României.

În perioada aprilie-iulie 2021 Palatul Princiar va fi cadrul de desfășurare a unei ample expoziții de carte, ce spune povestea orașului Oradea și a județului Bihor, din perspectivă bibliografică.

Cu o istorie de peste 900 de ani, Oradea este unul dintre cele mai vechi și încărcate de istorie orașe ale României, numeroși cercetători dedicând timp și efort studiului său, pentru a oferi publicului interesat diverse perspective din care poate fi privit orașul. Expoziția reunește peste 200 de lucrări, apărute între anii 1900 și 2018, care contribuie la restituirea și reconstituirea istoriei acestui oraș.

Fie că subiectul abordat este legat de personalitățile ce au marcat istoria Oradei și au contribuit la evoluția sa (Teodor Popa, „Iosif Vulcan: vieaţa şi activitatea lui”, 1941; Ion Zainea, „Aurel Lazăr: 1872-1930”, 1999; Marius Eppel, „Vasile Mangra (1850-1918): contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui”, 2000; Marius Eppel, „Vasile Mangra: activitatea politică 1875-1918”, 2004; Constantin I. Stan, „Generalul Traian Moşoiu − ostaşul şi omul politic (1868-1932)”, 2009 ş.a.),  fie că vedete sunt stilurile arhitecturale ce împodobesc orașul  (Rodica Hârcă, „Oradea: decoraţii Art Nouveau”, 2007; Rodica Hârcă, „Oradea: arhitectură şi decoraţie neoromânească”, 2011; Mircea Paşca, „Arhitectul Anton Szallerbeck: stil naţional românesc”, 2011; Mircea Paşca, „Oradea 1900: un ghid de arhitectură”, 2012; Rodica Hârcă, „Oradea: Forme ornamentale şi simboluri în arhitectura Art Nouveau”, 2014 etc.),  fie că în lumina reflectoarelor se găsesc clădirile emblematice și arhitecții care le-au dat viață (Mircea Paşca, „Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea”, 2009; Rodica Hârcă, „Palatul Vulturul Negru”, 2009; Mircea Paşca, „Arhitectul Franz Löbl şi Palatul Ullmann”, 2012; Mircea Paşca, „Arhitecţi budapestani în Oradea anilor 1900: Marcell Komar”, Dezső Jakab, Zoltán Bálint, Lajos Jámbor, Valér Mende, Vince Zoltán”, 2013; Mircea Paşca, „Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea”, 2017 etc.), veți descoperi sau redescoperi un oraș în toată diversitatea și complexitatea lui.

Nici latura spirituală a orașului nu a fost neglijată de specialiști, numeroase cărți vorbesc despre instituțiile ecleziastice orădene (Iudita Căluşer, „Episcopia greco-catolică de Oradea: contribuţii monografice”, 2000; Marius Eppel, „La frontiera ortodoxiei româneşti: Vicariatul de la Oradea: (1848-1918)”, 2012; Raimondo Rudolf Salanschi, „Din istoria Eparhiei Greco-Catolice de Oradea: geneză, integrare şi devenire”, 2014; Silviu-Iulian Sana, „Secvenţe de istorie ecleziastică: studii privind istoria Eparhiei Române Unite cu Roma de Oradea-Mare”, 2009; Constantin Butişcă, „Bisericile ortodoxe din Oradea şi slujitorii lor”, 2013; Florian Dudaş, Constantin Butişcă, Cosmin Pintea, „Vechea Catedrală Ortodoxă a Bihorului: Biserica din Velenţa (Veneţia) Orăzii”, 2004 etc.).

Nu în ultimul rând, Oradea turistică este prezentată în diverse forme și culori, în albume și ghiduri, pentru a îmbia privitorul la o vizită iminentă.

Deschiderea expoziției va avea loc în data de 16 aprilie 2021, ora 12.00, în prezența doamnei Carmen Mihaiu - manager al Bibliotecii Naționale a României.