Locuitorii din Cărpinet au avut parte, pe lângă marele praznic de la Mănăstirea Izbuc, şi de serbarea câmpenească organizată de Zilele comunei, Festivalul "Dor şi cântec la izvor", ajuns la cea de-a treia ediţie.

Manifestările dedicate acestui eveniment au început de marţi, 14 august, cu o discotecă şi au continuat miercuri, 15 august, când, după slujba de la Mănăstirea Izbuc, într-un cadru mirific, pe Dealul Mălăişte, sătenii au luat parte, cu mic, cu mare, la serbarea câmpenească organizată de primărie. Programul întregii manifestări ne-a fost prezentat chiar de edilul-şef al comunei Cărpinet, Gheorghe Ienciu. Interlocutorul nostru a precizat că evenimentul, care face parte din proiectul "Cărpinet, tradiţia satului românesc", a început cu o prezentare a costumelor şi a preparatelor tradiţionale din zonă. A urmat parada portului popular din Depresiunea Beiuşului, pe uliţele satului Călugări defilând ansamblurile folclorice din Vaşcău, Ştei, Beiuş, Budureasa, Roşia, Uileacu de Beiuş şi, desigur, Cărpinet. Alături de formaţiile menţionate, pe scena celei de-a treia ediţii a Festivalului "Dor şi cântec la izvor" au urcat şi alţi interpreţi îndrăgiţi: Florica Zaha, Lele Crăciunescu, Feciorii Bihorului, Simona Costin, Cornel de la Chişcău sau Ionuţ Mateş. Referitor la organizarea spectacolului, primarul comunei Cărpinet, Gheorghe Ienciu, a ţinut să precizeze că sufletul programului artistic a fost Anca Banda, directoarea Casei de Cultură din Beiuş. La finalul discuţiei noastre, Gheorghe Ienciu a mulţumit tuturor consătenilor săi, care s-au bucurat de serbarea câmpenească, dar şi oaspeţilor care au participat la Zilele Comunei Cărpinet. La fel ca în ultimii ani, locuitorii din Cărpinet au participat, zilele trecute, şi la marele praznic de la Mănăstirea Izbuc. Astfel, miercuri, 15 august, sute de credincioşi au asistat la slujba săvârşită la mănăstire, acolo unde una dintre bisericile aşezământului monahal poartă acest hram. Sfânta mănăstire de la Izbuc a fost ridicată între anii 1928-1930, de obştea păstorită de arhimandritul Atanasie Popescu, pe un loc numit "La călugări", ceea ce sugerează că aici ar fi existat, în vechime, o altă mănăstire.