După ce a pus pe liber zeci de angajaţi ai Primăriei, economia realizată cu salariile acestora va sta la baza construcţiei cel puţin a unuia din cele două poduri noi visate de primarul liberal. Pentru a nu stârni reacţii puternice orădenilor, Ilie Bolojan nu a vorbit nici despre costuri, nici despre termenele de execuţie şi nu a pomenit niciun cuvânt despre impactul asupra mediului şi asupra sănătăţii vieţii orădenilor.

 

Foarte hotărât şi fără să lase prea mult timp de gândire şi reacţie orădenilor şi organizaţiilor de mediu, primarul Oradiei a propus un calendar alert pentru construcţia viitoarelor poduri. Săptămâna viitoare, miercuri mai exact, va avea loc o întâlnire cu specialiştii pentru proiectul Podului Macio din zona Silvaş, urmând ca a doua zi, joi, să aibă loc o discuţie similară pentru noul pod rutier din zona Podului de pontoane. Dacă podul din zona Silvaş va fi realizat pe cheltuiala firmei italiene Macio, în schimbul terenului cedat de municipalitatea orădeană, firma italiană dorind să realizeze aici un complex Spa, podul rutier care va asigura legătura dintre strada Oneştilor şi Sovata va fi realizat pe cheltuiala municipalităţii. Ieri, într-o conferinţă de presă, s-a anunţat că a fost reactualizat studiul de fezabilitate elaborat în 2006 pentru noul pod rutier din zona Sovata. Ne-au fost prezentate cinci variante de poduri, parte dintre ele pe structură de metal, respectiv plăci beton. În ce priveşte costurile, durata de execuţie, impactul asupra mediului, toate aceste aspecte au fost trecute sub tăcere, primarul Ilie Bolojan refuzând să ofere informaţii privind cheltuielile pe care le-ar presupune o astfel de investiţie.

 

Dacă iniţial vorbea de necesitatea alocării a 2 milioane lei, peste câteva zile se discuta de 2,5 milioane lei, şi n-ar fi de mirarea ca până săptămâna viitoare costurile chiar să se dubleze. Mai rămâne de identificat sursa de finanţare. Cum bugetul local este pe minus, un nou credit bancar, pe care să-l restituie copiii noştri, pare a fi soluţia ideală. Noul pod va avea o înclinaţie de 70 de grade şi va menaja terenurile de sport de pe partea stângă, în schimb va fi sacrificat locul de joacă pentru copii. Din păcate, deschiderea podului de pe malul drept se va face la câţiva metri sub geamurile locatarilor din zonă. Poluarea, zgomotul, trepidaţiile care îi vor afecta pe riverani nu pare să reprezinte preocupări pentru actualul primar. Mai mult, chiar soluţia propusă în vechiul studiu de fezabilitate care prevede "ferestre fonoizolante - tip termopan pentru locuinţele aflate în vecinătatea podului" sau amplasarea pe pod a unor panouri de protecţie este privită ca o glumă de către actuala administraţie.

 

Suspecta complicitate a ecologiştilor

Acest marş în forţă al administraţiei locale peste doleanţele orădenilor este favorizat şi de lipsa de reacţie a ecologiştilor orădeni. Dacă în timpul administraţiei democrat-liberale orice iniţiativă care viza afectarea spaţiului verde era aspru criticată, actuala administraţie se bucură de complicitatea verzilor. Şi asta pentru că puţini ecologişti contestă oportunitatea amenajării unui astfel de pod în această zonă, în condiţiile în care în amonte şi în aval, la nici 500 de metri, sunt deja ridicate două poduri. De parcă sănătatea unor oameni nu ar trebui să primeze în faţa intereselor unor şoferi, care pot să foloseasă şi alte căi pentru a traversa Crişul Repede. Totodată, costurile unei astfel de investiţii vor fi imense, nu vorbim de 2-3 milioane de euro, ci de valori mult mai mari, bani ce ar putea fi investiţi în amenajarea unor spitale, construirea unor şcoli sau grădiniţe, repararea unor drumuri sau introducerea unor reţele de apă. În plus, o astfel de investiţie este greu de realizat din surse proprii, municipalitatea urmând din nou să se împrumute.

 

"De ce să facem un pod, când avem străzi neasfaltate şi fără canalizare. În Viena, o adevărată metropolă cu peste un milion de locuitori, nu are mai mult de 4-5 poduri, iar noi, care abia avem 200.000 de locuitori, vrem să avem şase poduri", ne-a declarat Mihai Togor, unul din puţinii ecologişti care au luat atitudine.

Cristina PUŞCAŞ