Statutul de refugiat îi conferă beneficiarului, pe lângă indemnizaţia lunară, care la ora actuală este de aproximativ 2.260.000 de lei pentru perioada maximă de refugiu de patru ani şi şase luni, şi multe alte drepturi, care îi fac pe unii să abuzeze de litera legii. Dacă pentru cei care au avut de suferit de pe urma Dictatului de la Viena este greu să-şi dovedească calitatea de persoană persecutată, pentru restul acest lucru pare floare la ureche. De la apariţia Legii 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, la Casa Judeţeană de Pensii Bihor au fost înregistrate peste 12.000 de cereri, din care aproximativ 650 au fost respinse. Angajaţii CJP Bihor s-au confruntat cu un val de cereri total neconforme cu adevărul. Lacunele legislative şi modul superficial în care au fost completate registrele de evidenţe de la Arhivele Naţionale sunt exploatate în special de cei care nu au avut de înfruntat regimul horthist. Mai mult, Normele Metodologice de aplicare a legii lasă loc de interpretare în ceea ce priveşte modul în care se poate face dovada calităţii de refugiat. "În lipsa actelor oficiale, dovada persecuţiei etnice se poate face prin declaraţie cu martori. Astfel, s-a creat o reţea de martori profesionişti care, pentru un milion de lei, se prezintă în faţa notarului pentru a susţine afirmaţiile solicitantului. De asemenea, alte şase persoane au fost identificate ca intermediari care, în schimbul a 4 milioane de lei, fabrică un dosar complet de refugiat", a declarat Laura Hora, preşedintele Comisiei pentru aplicarea Legii 189/2000. În cazul altor 130 de persoane, angajaţii CJP Bihor au sesizat Serviciul de Investigare a Fraudelor pentru demararea cercetărilor pentru infracţiunile de fals în declaraţii şi tentativă de înşelăciune. Dacă, iniţial, beneficiarii Legii 189/2000 aveau ca termen de înregistrare a cererilor 31 decembrie 2003, asupra acestui termen s-a revenit de mai multe ori. Acum, potrivit Legii 148/2005, cererile nu mai sunt condiţionate de nici un termen. Complexitatea cazurilor cu care funcţionarii caselor de pensii s-au confruntat a determinat reprezentanţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei să emită o notă internă prin care li se recunoaşte calitatea de refugiat şi persoanelor care s-au născut în refugiu, în termen de 300 de zile de la data părăsirii domiciliului părinţilor.