România este, de ieri, în stare de şoc, după difuzarea unei casete video care confirma că cei trei ziarişti români daţi dispăruţi, luni, în Irak, împreună cu un om de afaceri americano-irakian, au fost luaţi ostatici de către un grup armat neidentificat, relatează AFP. Rămase într-o muţenie absolută, autorităţile române s-au ferit până în prezent să comenteze imaginile difuzate de televiziunea Al-Jazeera din Qatar, care au fost retransmise în continuu, de miercuri seara, de canalele româneşti de televiziune. Declaraţia laconică a premierului Călin Popescu-Tăriceanu, care dă asigurări că o celulă de criză "analizează ultimele evoluţii", a fost considerată "insuficientă" de ziarişti şi analişti, care i-au cerut preşedintelui Traian Băsescu să facă o "declaraţie publică" în legătură cu aceste evenimente care îi ţin pe români cu sufletul la gură. În înregistrare, Marie-Jeanne Ion neagă faptul că s-ar fi cerut o răscumpărare în schimbul eliberării lor. "Am auzit că o sumă de bani a fost cerută în schimbul eliberării noastre. Acest lucru nu este adevărat", spune ea, în limba engleză. Omul de afaceri sirian Omar Hayssam, prieten al lui Muhamad Munaf care ar fi fost răpit împreună cu jurnaliştii români, a declarat că a fost contactat marţi de către presupuşii răpitori ai jurnaliştilor români, care i-ar fi cerut o răscumpărare de 4 milioane de dolari. Autorităţile române nu au confirmat această variantă. Potrivit unor informaţii mediatizate miercuri seară, un grup de negociatori trimişi de omul de afaceri sirian Omar Hayssam ar fi plecat spre Irak, pentru a stabili un contact cu răpitorii. Delegaţia ar fi părăsit România marţi seară, cu un avion care a decolat de pe aeroportul "Henri Coandă", în jurul orei 23.00, plecând spre Amman (Iordania), iar de acolo cu o maşină spre Bagdad. Grupul ar fi compus din Mohamed Yassim - un medic sirian stabilit în România de aproximativ 20 de ani - şi alte nouă persoane, reprezentanţi marcanţi ai comunităţii arabe din România. Surse diplomatice au avertizat, însă, că negocierile pentru eliberarea ostaticilor se duc în baza unor reguli diplomatice, discrete, care presupun chiar compromisuri pentru a salva viaţa celor capturaţi, procedură neaplicată de cei care şi-au asumat rolul de negociator în cazul jurnaliştilor români răpiţi în Irak.