Situată la 10 kilometri de graniţă, la răscruce de drumuri, culturi, interese politice şi religioase, Oradea numără în prezent peste 220.000 de locuitori. Clădirile sale vechi reprezintă o atracţie pentru mulţi dintre turiştii care ne vizitează şi este suficient să amintim Palatul Vulturul Negru, Biserica cu Lună (construită la 1784), clădirea fostei Biblioteci judeţene (1903), Teatrul de Stat (1899-1900), Catedrala romano-catolică. S-a vorbit destul de mult, în ultimul timp, despre posibilitatea producerii unui cutremur într-un viitor pe care-l dorim cât mai îndepărtat. S-a mai vorbit, de asemenea, despre construcţiile vechi, dar şi despre preţurile pe piaţa imobiliară ce încalcă limitele bunului simţ. Şi pentru că este aşa, am luat legătura cu unul dintre cei şase specialişti în domeniul expertizării construcţiilor din Bihor, în măsură să ne vorbească despre starea clădirilor, despre ce s-ar întâmpla cu parte dintre acestea în cazul unui seism. Domnul ing. Zaharia Pantea, proiectant în cadrul S.C. Proiect Bihor, expert tehnic atestat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului, care s-a dovedit un interlocutor agreabil, foarte bine documentat. Cutremurele - cele mai distrugătoare fenomene naturale de pe Pământ! Seismologii afirmă că, în fapt, cutremurele produc o mişcare a solului, asemănătoare cu legănatul unui vapor, în funcţie de intensitate - solul fiind mişcat în valuri fine sau smucit cu putere. Majoritatea cutremurelor durează doar câteva secunde, cutremurul principal fiind urmat de replici cu intensitate din ce în ce mai mică, provocate de faptul că rocile dislocate încep să se reaşeze într-o stabilă, ceea ce poate, din nou, provoca distrugeri enorme - materiale, dar şi de vieţi omeneşti. România, ca seismicitate, reprezintă un caz particular. Seismicitatea în scoarţă este împărţită variat de-a lungul majorităţii teritoriului, cu magnitudini mici (M<5,5), pe când epicentrele de seismicitate adâncă sunt concentrate într-o arie restransă (regiunea Vrancea). Adâncimile acestor evenimente se înscriu într-un interval cuprins între 70-200 km. În ultimii 60 de ani, în România au avut loc cutremure de pământ puternice, cu epicentrul în Vrancea: la 10 noiembrie 1940 (M=7,7), la 4 martie 1977 (M=7,5), la 30 august 1986 (M=7,2) şi la 30 mai 1990 (M=6,9) Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofal, cu 35 de clădiri cu risc înalt de prăbuşite şi 1500 de victime omeneşti, majoritatea în Bucureşti. Pe măsură ce metodele de determinare a localizării cutremurelor au devenit mai precise, şi hărţile au fost îmbunătăţite, conturându-se o imagine mult mai clară despre activitatea seismică. Seismologia de fapt s-a "maturizat" doar prin anii 60, harta activităţii seismice plasând judeţul Bihor, în funcţie de cât de departe se află judeţul nostru de focarul principal - Vrancea (mai există un altul - în Banat) în zona 7. De altfel, şi Bihorul este împărţit pe trei zone: zona F - Beiuşul, Ştei, în general - partea de sud a judeţului, zona E - municipiul Oradea, zona C - zona Valea lui Mihai, Săcueni, Diosig. Marghita a avut o zonă mai mare ca Oradea, probabil datorită unor influenţe din afara teritoriului României, a unor enclave, poate a Munţilor Tatra. Şi construcţiile reacţionează, nu numai oamenii... La mişcarea scoarţei terestre, construcţia reacţionează începând cu o mişcare de oscilaţie, de clătinare, apar eforturi, nu numai datorită oamenilor, a greutăţilor din interiorul acesteia, ci şi eforturi orizontale, mult mai greu de preluat pentru clădire şi mult mai greu de evaluat de către proiectanţi. La o astfel de mişcare, clădirile au de suferit, depinde de mărimea şi locul mişcării, de modul cum au fost concepute, de distanţa de focar, calitatea construcţiei, modul de concepţie şi, evident, materialele utilizate. Pot apare avarii minore sau chiar riscul de prăbuşire. Nimeni nu poate spune cu exactitate dacă primul seism este cel care produce cele mai multe pagube sau replicile, pentru că în acest ultim caz - pot apare colapsuri. De aceea, este importantă politica economică a statului, de cât anume alocă acesta pentru a proteja anumite zone cu risc crescut. Am aflat de la interlocutorul nostru că protecţia unei clădiri este asigurată prin normative speciale, în România ele s-au schimbat de la cutremurul din 4 martie 1977 de patru ori, fiind elaborate de specialiştii Institutului de Cercetări în Construcţii şi Economia Construcţiilor (cu filiale la Timişoara, Cluj şi Iaşi) împreună, desigur, cu specialiştii din cadrul Institutului pentru Fizica Pământului de pe lângă Academia Română. România se află printre primele şase ţări din lume în care este luat în calcul riscul unui seism, pe primele trei locuri pe listă situându-se Japonia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii. Pentru proiectanţi, prima prescripţie a apărut în 1963, cu toate că noi, din nefericire, am avut parte de cutremurul din 1940 care a produs cea mai mare catastrofă pentru o clădire din beton armat, mă refer aici la prăbuşirea blocului Carlton. Şi totuşi, Cutremurul şi prescripţiile, cartea aparţinând lui Aurel Beleş, a apărut după mai bine de 20 de ani! Revenind, cel mai bine se comportă construcţiile elastice! Atunci când primesc la bază o forţă provenită din undă seismică, ele reacţionează, au o perioadă mai mare, spre deosebire de cele rigide, în cazul cărora efectele pot fi chiar dezastruoase. După Mercalli - Oradea se află în zona 7 Severitatea unui cutremur poate fi exprimată în mai multe feluri, atât prin intermediul magnitudinilor, cât şi prin cel al intensităţilor. Magnitudinea, exprimată pe scara Richter, este o măsură a tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub formă de unde seismice şi se determină instrumental folosind amplitudinea maximă şi frecvenţa oscilaţiilor. Intensitatea - exprimată de obicei pe scara Mercalli, este o măsură care descrie cât de puternic a fost simţit un şoc într-un loc dat. Scara Mercalli - o oglindă a efectelor - se bazează pe efectele observate ale mişcărilor produse de un cutremur asupra oamenilor clădirilor, terenului etc. Scara Richter de magnitudini, numită astfel după dr. Charles F. Richter de la California Institute of Technology, este cea mai cunoscută scară de măsurare a magnitudinilor. După scara Mercalli, Oradea este plasată în zona 7şi iată ce spun manualele de specialitate, mai precis Analiza dinamică a structurii şi incidenţei riscului seismic: "Producere de panică, oamenii părăsesc locuinţele, avarii neînsemnate la clădiri bine proiectate şi executate, avarii considerabile la construcţii slab executate sau necorespunzător proiectate, prăbuşiri de coşuri". Neoficial, Oradea urmează a fi plasată în zona 6 de risc, deci o zonă cu risc şi mai redus. "Viaţa" unei clădiri - 80 de ani! Oradea este un oraş cu o vechime considerabilă, fiind atestat documentar acum 890 de ani. Există în municipiul nostru construcţii ce datează de acum 200 de ani, în condiţiile în care specialiştii afirmă că "viaţa" unei clădiri, perioada ei de garanţie, chiar după normativul românesc, este de circa 80 de ani. În condiţii normale, multe din ele sunt depăşite moral, iar Oradea ar necesitatea o modernizare serioasă, lucrări de consolidare bine gândite, croite bulevarde, aşa cum se întâmplă pretutindeni în lume. Moral, aceste clădiri sunt depăşite, după cum tot depăşite sunt şi din punct de vedere urbanistic. Concret, în centrul municipiului există clădiri care au mai bine de un secol şi, chiar dacă au fost destul de bine realizate la timpul respectiv şi nu au un regim de înălţime prea mare, greutatea poate influenţa, în plus, mai există deficienţe de conformare structurală. "În calitatea mea de proiectant, care îmi desfăşor de 35 de ani activitatea în cadrul Proiect Bihor, pot să vă spun că ar fi necesare lucrări de consolidare, de reparaţii, că ar trebui concepute structuri echilibrate. Desigur, şi lucrările de reparaţii necesită proiecte, nu pot fi operate modificări la întâmplare! În plus, materialele de construcţii îşi spun cuvântul, uneori - hotărîtor! O altă problemă este că, din păcate, uneori sunt ridicate construcţii care, deşi au un proiect, nu există acte care să ateste calitatea materialelor folosite, or lucrările de construcţii ar necesita aşa ceva, pentru că trebuie să existe cineva care îşi asumă o răspundere. A fost cazul unei biserici din Săcueni, unde Inspecţia în Construcţii a oprit lucrările, solicitând o expertiză tehnică. Importanţă mare are şi terenul, cel mai stabil fiind terenul cu bolovăniş, urmat de pietriş, nisip (dar nu cel umed!), argilă, în funcţie de consistenţă, toate la un loc se pot reflecta în urmările unui eventual cutremur. Fiecare casă are o structură, dacă ea este bine făcută - rezistă la foarte multe şocuri în decursul vieţii ei", ne-a declarat domnul ing. Zaharia Pantea. Pericol de scufundare sau simple zvonuri? S-a vorbit la un moment dat despre pericolul scufundării Supermarketului Lotus sau despre probleme serioase în cazul Spitalului Judeţean. Domnul Pantea poate demonstra că acestea nu sunt decât simple zvonuri. "Nu este nimic adevărat. Lotus a fost proiectat de noi, e vorba de proiectul de structură (tot nouă ne aparţin şi studiile geo), şeful proiectului fiind domnul ing.Vagi Ladislau. La vremea discuţiilor, am fost chemaţi la Budapesta pentru discuţii legate de adaptarea la teren, partea de fundaţie, căci proiectul de arhitectură aparţine părţii maghiare. Zvonurile pornesc de la persoane care pur şi simplu nu se pricep şi dau amploare unor zvonuri! De fapt, totul a pornit de la o groapă şi de la un stâlp de structură de 19 metri (există mai mulţi de această înălţime). Groapa săpată fiind mai mare decât stâlpul (în diametru), pământul s-a tasat în jurul stâlpului, şi... asta a fost tot. Cât priveşte Spitalul Judeţean, construcţia are o fundaţie de 13 metri adâncime! Chiar dacă ar fi un seism, Spitalul tot ar rămâne în picioare, să nu uităm că, în cazul unor astfel de construcţii, proiectantul şi constructorul, deopotrivă, acordă o atenţie sporită, luând în calcul toate posibilităţile!". Uff, parcă ne-a mai venit inima la loc... Cele mai vechi blocuri - din anii 50! Există blocuri din anii 50, din planşee monolite, prefabricate, nu fâşii din beton puse una după alta, ei bine, astfel de planşee pot aluneca. Sunt, de pildă, blocuri care au două apartamente separate printr-un perete gros, în rest - nici un perete de contravântuire. Normele de acum sunt, însă, mult mai stricte, greşelile sunt reduse considerabil, la fel - şi riscul. Cele mai vechi blocuri sunt situate pe fosta Calea 1 Mai, actualul Bd. Averescu, Bulevardul Decebal, Piaţa Bucureşti, acestea din urmă datând din anii 60. Dintre clădirile vechi situate în centrul oraşului, interlocutorul nostru aminteşte, în primul rând, cea în care funcţionează Tribunalul Bihor (unde a fost sediul Prefecturii şi Consiliului Judeţean) care, la un seism, ar putea suferi avarii. Această construcţie nu a fost concepută pentru o zonă seismică, planşeele sunt din grinzi metalice, iar legătura dintre curţi are nuclee de rigiditate. În opinia domniei-sale, Hotelul Parc, de asemenea, ar trebui să aibă aplicată bulina roşie, iar calculele efectuate au dovedit acest lucru. Dacă s-ar fi respectat prescripţiile - ar fi fost cu totul altceva, însă aşa, în caz de cutremur puternic, construcţia veche de o sută de ani ar putea să cadă. La fel, cea în care funcţionează Parchetul. Cele mai frumoase clădiri depăşesc secolul, iar avariile, la un eventual cutremur, ar putea fi serioase. Nemaivorbind despre casele vechi din zona centrală, există multe în Oradea, chiar în zona Republicii, până către Gara Centrală! Multe au fost prost gândite, dar şi mai prost exploatate. În mod normal, valoarea de piaţă a acestor clădiri ar trebui să scadă cu fiecare an, însă, paradoxal, preţul acestor imobile creşte aberant. Oradea are mare nevoie de modernizare, reţeaua noastră de străzi este aceeaşi ca pe vremea când oraşul număra 100.000 de locuitori şi circulau 5 autoturisme, acum are 220.000 de locuitori şi enorm de multe maşini, dar nu au fost făcute modernizări, extinderi de străzi, pe scurt - o modernizare, reţele de străzi adecvate, lucrări de consolidare efectuate cu maximum de responsabilitate. La acest capitol, lucrurile lasă, deocamdată, de dorit. Experţii tehnici, atestaţi de M.L.P.A.T., au atras atenţia asupra existenţei unor probleme, unele chiar serioase, noi sperăm să fie luate în considerare.