Din 2.600 persoane cu drept de vot din Biharia, 1.515 s-au pronunţat pentru ieşirea din Aparegio şi desfacerea contractului de furnizare a apei cu Compania de Apă Oradea. Cu toate acestea, voinţa locuitorilor din comuna Biharia nu pare să conteze în faţa primarului Ilie Bolojan, a Companiei de Apă şi a celorlalte foruri implicate în acest proiect.

Încercările succesive ale consilierilor locali din Biharia de a scăpa de povara Aparegio par să fie sortite eşecului. Aplicând principiul „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau", Compania de Apă Oradea şi primarul Ilie Bolojan nu vor să dea locuitorilor din Biharia dezlegare de a părăsi acest proiect nedorit de ei. Recent s-a încheiat o campanie de strângere de semnături „pentru" sau „împotriva" proiectului, derulată de consilierii locali. „Din 2.600 de persoane cu drept de vot, 1.515 persoane s-au pronunţat pentru ieşirea din Aparegio, şase persoane doresc să rămână în această asociere, iar  50 de persoane, majoritatea din familiile consilierilor UDMR, au refuzat să se pronunţe.  Interesant este că primarul, Nagy Gizela, a semnat pentru ieşirea din acest proiect", a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, Meheş Zoltan, consilier local. Acesta a arătat că principala nemulţumire a localnicilor este legată de modul de facurare. În primul rând, de la 1 leu/mc, Compania de Apă Oradea, care nu a făcut nicio investiţie în reţelele de apă şi se foloseşte de apa extrasă din forajele comunei, a crescut tariful la 3,75 de lei. Apoi, facturarea s-a făcut fără citirea contoarelor, ajungându-se la sume aberante. „Eu plăteam pentru un consum de 6 mc 6 lei. Dacă se calculează 1 mc la 3,75 lei, eu ar fi trebuit să plătesc 23 de lei, dar factura a fost de 185 de lei!", a adăugat Meheş. Acesta a adăugat că toate facturile emise de CAO au fost contestate în instanţă, termenul fixat pentru judecarea cauzei fiiind 20 martie a.c. În plus, aleşii locali susţin că, potrivit contractului de delegare a serviciului public de alimentare cu apă, facturarea la 3,75 de lei s-ar face abia după ce în comună ar fi realizate investiţiile de aproape 5,8 milioane euro. Totodată, reprezentanţii comunei Biharia au subliniat faptul că, deşi proiectul prevede introducerea a 18 km de reţea de apă, pe o porţiune de 7 km conductele au fost introduse deja pe banii comunei. În plus, proiectul Aparegio de introducere a reţelelor de apă şi canalizare nu poate fi aplicat în Biharia, în condiţiile în care în prezent în comună se derulează deja două proiecte de asfaltare care nu vor permite timp de trei, respectiv cinci ani executarea de noi decupări de asfalt. Viceprimarul Szeghalmi Gyozo a atras atenţia asupra intenţiei de urbanizare forţată a comunei. După modelul CAO, zilele trecute Zona Metropolitană Oradea a trimis o firmă pentru a prezenta strategia de dezvoltare pe termie, astfel ca cei din comună să se racordeze la CET. „Cu forţa se impune această dezvoltare. Cei din Biharia sunt mulţi, dar nu proşti. 55% dintre locuitori nu doresc acest contract cu CAO şi proiectul Aparegio. Cineva va trebui să ţină cont de acest lucru. Vai de societatea în care doar banul contează", a declarat viceprimarul Szeghalmi Gyozo. În ce priveşte consecinţele amintite de Ilie Bolojan cu privire la ieşirea din Aparegio, care ar duce la penalizări uriaşe, consilierii spun că singura consecinţă majoră ar fi întârzierea lucrărilor cu 6 luni. Una peste alta, ieşirea din Aparegio pare să fie o problemă care va fi tranşată abia în instanţă.