De Sfinţii 40 de mucenici, românii îi comemorează pe deținuții politici care au pierit în închisorile comuniste, probând, încă o dată, curajul și demnitatea poporului nostru. Anul acesta, beiușenii au comemorat victimele regimului bolșevic miercuri, 9 martie.

Parastasul în memoria deținuților politici s-a desfășurat, ca de obicei, la Capela greco-catolică din incinta Palatului Episcopal, slujba de pomenire fiind săvârşită de protopopul greco-catolic al Beiușului, părintele Zorel Zima, împreună cu preotul Iosif Slobodnic. La ceremonia religioasă a participat, alături de câțiva urmași ai victimelor gulagului roșu, profesorul Ulpiu-Traian Bodea, președintele filialei locale a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. După oficierea serviciului divin, părintele protopop Zorel Zima și profesorul Ulpiu-Traian Bodea au rostit alocuțiuni în care au evocat nevoia societății de adevăr, de exemple ale verticalității morale, precum cei care au luptat împotriva totalitarismului bolșevic. Cea de-a doua parte a manifestărilor comemorative s-a desfășurat, conform tradiției, la monumentul închinat foștilor deținuți politici care au pierit în închisorile comuniste, ceremonia depunerii de coroane fiind un semn al recunoştinţei faţă de jertfa supremă a celor care au rămas drepţi înfruntând urgia roşie. Într-un scurt interviu acordat la Monumentul foștilor deținuți politici, Ulpiu-Traian Bodea a reamintit că acest simbol al luptei anticomuniste a fost ridicat chiar în fața Colegiului Național "Samuil Vulcan", prestigiosul așezământ școlar beiușean fiind, probabil, singurul liceu din țară cu peste șaptezeci de deținuți politici. Din păcate, politicienii zilelor noastre, beneficiari direcți ai democrației pentru care foștii deținuți politici au luptat și s-au jertfit, nu au văzut în comemorarea luptătorilor anticomuniști acea oportunitate electorală care îi împinge, cu alte ocazii, spre deja banalele și invazivele dărnicii florale de început de primăvară, când doamnele și domnișoarele fac cu greu față "asaltului" domnilor politicieni ce le opresc pe stradă pentru a le înzestra cu câte o floare, trecând chiar peste obligatoriile prezentări dinaintea unui asemenea gest. Probabil că numărul tot mai mic al foștilor deținuți politici și demnitatea cu care aceștia se îndreaptă discret către eternitate nu îi pot distrage pe febrilii noștri politicieni de la prozaicele lor preocupări cotidiene.