În fiecare an, la 25 aprilie, Beiuşul îşi comemorează martirii, pe cei doi patrioţi români Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, fruntaşi ai luptei pentru unitatea naţională a neamului nostru.

Căliţi în deceniile de lupte politice din perioada dualismului austro-ungar, cei doi patrioţi români s-au aflat în fruntea generaţiei Marii Uniri, participând, de altfel, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. După reîntoarcerea la Beiuş începe drama. Refuzând să părăsească Beiuşul, ocupat de o bandă de secui conduşi de căpitanul Verböczy, dr. I. Ciordaş este ridicat de acasă, împreună cu dr. Nicolae Bolcaş, în noaptea de 3/4 aprilie 1919. Cei doi sunt duşi cu un tren special spre satul Lunca, unde sunt mutilaţi cumplit - li s-au scos ochii - şi aruncaţi într-o groapă săpată în albia pârâului Vărzarilor, ce trece prin satul mai sus-menţionat. Consiliul Dirigent, neştiind de sfârşitul tragic al marelui român, l-a numit, în acele teribile zile, pe Ioan Ciordaş ca prim prefect al Bihorului românesc. Referitor la ziua neagră a înhumării martirilor Beiuşului 1919, dr. Constantin Pavel scria: "Şi în amurgul unei sumbre seri de primăvară, la 25 aprilie 1919, adânc îndureraţi, aşezarăm sub glia rece, de lângă biserica din deal, o parte din sufletul şi fiinţa noastră. Exhumaţi şi agnoscaţi (identificaţi - n.n.), Vineri după Paşti, sunt aduşi la Beiuş, petrecuţi de lacrimile satelor şi de jeluirea clopotelor. Două coşciuguri de metal îşi fac intrarea zguduitoare de inimi în Beiuş şi în ele osemintele fără viaţă ale celor doi advocaţi români, dr. Ioan Ciordaş şi dr. Nicolae Bolcaş". La comemorarea de luni, 25 aprilie, singurul reprezentant al instituţiilor publice din urbe a fost Anca Banda, director al Casei de Cultură. Cât priveşte manifestarea comemorativă, aceasta a constat doar dintr-o slujbă de pomenire oficiată de părintele Cosmin Tripon, în timp ce demnitarii bihoreni nu au catadicsit să-şi întrerupă festinul pascal pentru a aprinde o lumânare şi pentru a depune o floare la mormântul unde-şi dorm somnul de veci doi dintre iluştrii înaintaşi care, prin jertfa supremă, au transformat visul unei stăpâniri româneşti, aici, la Brazda de Vest, în realitate. Poate că Prefectura Bihor, dacă o fi şi pe placul colegilor udemerişti, va gasi fonduri şi... imbolduri pentru a trimite măcar o jerbă de flori la mormântul primului prefect român al Bihorului, dar asta acum, nu la anul, când cu toţii vor fi cuprinşi de febrilul şi electoralul fior patriotic!