*De vorbă cu primarul municipiului Beiuş, ec. Nicu-Silviu Odobasianu - Domnule primar, s-a mai terminat un an, practic, ultimul întreg din actuala legislatură. Este, poate, timpul unui bilanţ anual, dar şi al unei analize mai ample asupra unui... mandat. Care sunt principalele motive de satisfacţie oferite de anul 2003? - Motivele de satisfacţie sunt date, în primul rând, de excelenta colaborare în cadrul unei echipe destul de numeroase, pe care o formăm împreună cu viceprimarul Viorel Iuhas, consilierii municipali şi întregul aparat al Primăriei. Apoi, sunt realizările concrete, cele în folosul comunităţii locale şi chiar al unei zone mai largi, care cuprinde întreaga Ţară a Beiuşului. Dar, să le enumerăm pe domenii de activitate! Aş vrea să încep cu învăţământul şi cultura, deoarece acestea dau specificul Beiuşului, urbea noastră fiind, de-a lungul veacurilor, locul unde au primit lumina cunoaşterii zeci de cărturari, savanţi, artişti, ingineri sau politicieni care au făcut faimă Beiuşului, dar şi ţării. De aceea, pentru noi, învăţământul şi cultura vor rămâne priorităţi chiar şi în condiţiile în care finanţarea acestor domenii cade acum în sarcina administraţiei locale, iar actul educaţional şi, deopotrivă, cel cultural se adresează şi celor care nu sunt neapărat locuitori ai Beiuşului, ci trăiesc în comunele şi oraşele limitrofe. În anul 2003, conform programului Guvernului României de informatizare a şcolilor, toate cele trei licee beiuşene au fost dotate cu câte o reţea nouă de calculatoare. Începând cu Colegiul Naţional "Samuil Vulcan", trebuie spus că, o dată cu aniversarea celor 175 de ani de existenţă, ctitoria vulcaniană a intrat într-un amplu program de reabilitare, susţinut financiar de guvern şi de comunitatea locală. În plus, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean, la CNSV a fost înlocuit mobilierul învechit şi uzat, cel nou fiind executat de colegii de la Grupul Şcolar "Ioan Ciordaş", de aceleaşi dotări bucurându-se şi cei de la Liceul Pedagogic "Nicolae Bolcaş". Referitor la această instituţie de învăţământ, Grupul Şcolar "Ioan Ciordaş", voi menţiona faptul că a fost prima care s-a bucurat de un program de renovare a faţadelor în actuala legislatură, iar în anul 2003 am reuşit racordarea grupului şcolar la reţeaua de alimentare cu apă geotermală, la fel ca în cazul CNSV. În urma restructurării activităţii centrului de plasament, unele spaţii ale acestuia au intrat în administrarea Primăriei, sala de sport, cantina şi centrala termică fiind date în folosinţă Şcolii cu clasele I-VIII "Nicolae Popoviciu". Totodată, anul 2003 a înregistrat şi o premieră... universitară: pe lângă studenţii Colegiului Universitar de Institutori a absolvit şi prima promoţie a Colegiului Universitar Tehnico-Economic. Aş mai dori să subliniez că instituţiile de învăţământ beiuşene încheie anul 2003 fără datorii, asta în condiţiile în care comunitatea locală asigură cele necesare unei populaţii şcolare de aproape 5000 de elevi, din care trei sferturi sunt locuitorii altor aşezări din zonă. Cât priveşte "cultura", Beiuşul a devenit în ultimii ani locul de desfăşurare al unor manifestări cultural-artistice de ţinută, precum Festivalul Naţional de Poezie "Gheorghe Pituţ" sau Festivalul Obiceiurilor şi Datinilor de Crăciun şi Anul Nou. Referitor la investiţiile derulate în acest sector, amintesc cele de la Muzeul municipal, clădirea acestuia fiind complet renovată. - Beiuşul este, în al doilea rând, unul dintre târgurile importante ale ţării. Ce s-a făcut în direcţia încurajării şi îmbunătăţirii actului comercial? - Aveţi dreptate! Alături de tradiţia şcolară, Beiuşul a fost renumit de-a lungul timpului pentru târgul său de joia, desfăşurat, fără întrerupere, de mai bine de o jumătate de mileniu! Conştienţi de faptul că prosperitatea beiuşenilor depinde în bună măsură de derularea în urbe a unor activităţi comerciale intense, am încurajat investitorii care au dorit să înceapă afaceri în acest domeniu, i-am "corectat" pe cei care au mai ocolit legea, ridicând în permanenţă calitatea comerţului beiuşean. Pentru că pieţele urbei sunt în subordinea Primăriei, am început aici proiecte ample de modernizare, proiecte care s-au întins pe perioada mai multor ani şi vor continua în 2004. Piaţa-obor a fost modernizată, la cea agroalimentară au fost finalizate lucrările de asfaltare şi acoperire, iar la bazar a fost turnată o alee asfaltată care traversează acest spaţiu. - Se spune că României îi lipseşte o infrastructură modernă. Cum stau lucrurile la Beiuş? - Acum câţiva ani stăteau aşa cum spuneaţi! Între timp, însă, nu mai stau aşa, pentru că nici noi n-am stat cu mâinile-n sân! În acest domeniu, realizările sunt cele mai numeroase, de aceea mă voi rezuma la a le enumera. Au fost asfaltate complet nouă străzi, altele, majoritatea, fiind reparate periodic, iar pentru fluidizarea circulaţiei în zona centrală a oraşului am ridicat o nouă pasarelă pietonală peste Valea Nimăieştilor. Pentru că problema numărul unu a Beiuşului o constituie alimentarea cu apă, soluţia pragului de fund, adoptată în urmă cu vreo zece ani, dovedindu-se greşită, mai precis, insuficientă şi costisitoare, în contextul acestui sistem, am încercat să eficientizăm ce aveam, motiv pentru care am început prin eliminarea pierderilor din reţea, în acest scop fiind realizate ample lucrări de înlocuire a conductelor de alimentare cu apă vechi şi subdimensionate, peste 3 km de conductă fiind reabilitaţi, un singur exemplu fiind concludent: Cartierul Fabricii de Mobilă, unde, o dată cu introducerea canalizării, a fost schimbată şi reţeaua de alimentare cu apă. În aceeaşi direcţie, a bunei gestionări a apei, contorizarea consumatorilor a continuat, actualmente, circa 90% dintre aceştia deţinând apometre. De asemenea, s-a avut în vedere şi modernizarea uzinei de apă, aici fiind montate un performant aparat de clorinare, noi pompe şi au fost construite, cu sprijinul grupului de firme European Drinks, câteva bazine de îmbogăţire, toate acestea făcând ca la Beiuş seceta din vara lui 2003 să treacă, practic, neobservată. Pentru că infrastructura trebuie subordonată unor principii de protecţie a mediului, cu sprijin guvernamental a fost reabilitată staţia de epurare şi reţeaua de canalizare, iar Crişul Negru a fost îndiguit din amonte până în aval de Beiuş. Nu am uitat nici halda de gunoi, aceasta fiind împrejmuită şi racordată la reţeaua de apă. - Tot de infrastructură se ocupă şi Transgex-ul... - Cu siguranţă! Şi o face la cele mai înalte standarde! După punerea în funcţiune a primei sonde de extracţie şi realizarea reţelei de alimentare cu apă geotermală a oraşului, în principal a celor trei cartiere de blocuri şi a unor instituţii de interes obştesc (spitalul, şcolile, grădiniţele, Primăria, Secţia de Pompieri), condiţie pentru obţinerea finanţării guvernamentale pentru cea de-a doua sondă de foraj, acesta a fost finalizat în incinta Staţionarului nr. 1 al Spitalului teritorial "Episcop Nicolae Popoviciu", iar reţelele secundare din cartierele Aleea Moţilor şi Samuil Vulcan au fost complet înlocuite şi modernizate. Tot Transgex-ul a construit un nou punct termic în zona Aleii Moţilor, a executat un foraj de adâncime pentru valorificarea apei reci şi, după cum am spus, în 2003, a fost racordat şi Grupul Şcolar "Ioan Ciordaş". - În plan social, ce s-a mai făcut în acest an, domnule primar? - În domeniul protecţiei sociale urmărim câteva direcţii clare: asigurarea asistenţei sociale şi sporirea facilităţilor oferite beiuşenilor. În 2003 au fost acordate numeroase ajutoare de urgenţă şi premii elevilor cu rezultate deosebite, iar ajutoarele sociale şi indemnizaţiile însoţitorilor şi persoanelor cu handicap au fost achitate integral. Spitalul teritorial este şi acesta în atenţia noastră. După racordarea la apa geotermală şi modernizarea secţiei de radiologie, acum se află în curs de finalizare secţia de primire urgenţe. Cât despre sălile de operaţii şi ginecologie, acestea au fost dotate cu instalaţii de aer condiţionat. Ne gândim şi la tineri, motiv pentru care ne apropiem de momentul când primele 36 de apartamente din "Blocurile ANL" vor fi date în folosinţă. - Dar cu sportul cum staţi? - Putem spune că suntem în grafic. Cele două săli de sport din cadrul programului guvernamental se apropie de finalizare, stadionul a fost renovat, aici începând lucrările la trei terenuri de tenis de câmp, două cu zgură şi unul cu suprafaţă de joc artificială. Cât despre rezultatele sportivilor noştri, tinerii karateka s-au întors de la Naţionale cu 5 medalii, dintre care 2 de aur, iar fotbaliştii de la CF Bihorul sunt liderii seriei în Divizia D! - Totuşi, bugetul local este destul de mic! Există un "secret" al actualei echipe administrative? - Nu e vorba despre un secret, ci de multă muncă, de alergătură, cum zicem noi! Astăzi, pentru a fi eficient, un primar nu trebuie să se întâlnească prea des cu fotoliul său, un primar este astăzi un manager! În acest sens, avem relaţii excelente cu marii investitori din zonă, în special cu grupul de firme EUROPEAN DRINKS , cel mai important factor de reglare a problemelor sociale din Bihor, prin miile de locuri de muncă oferite, dar şi cu ceilalţi patroni români sau străini, mulţi aşezaţi la Beiuş în ultimii ani. Totodată, am atras zeci, chiar sute de miliarde din alte surse, în special de la bugetul naţional, cu destinaţii directe, cum ar fi: sonda de foraj de la Spitalul teritorial; blocurile ANL, sălile de sport, Beiuşul fiind singurul oraş unde se ridică două astfel de edificii, renovarea Colegiului Naţional "Samuil Vulcan". - Ce urmează în 2004? - Pentru unii... alegerile! Pentru noi, multă muncă, noi proiecte concrete! Dorim să finalizăm cele două blocuri ANL şi să începem lucrările la alte două, să asfaltăm centrul cartierului Delani, unde am terminat renovarea căminului cultural, să renovăm Staţionarul nr. 2 al Spitalului "Episcop Nicolae Popoviciu" şi să-l racordăm la apa geotermală, să amenajăm terenuri de joacă, după modelul celui din "Aurel Vlaicu" şi în celelalte cartiere ale urbei. Prioritare vor fi, însă, îmbunătăţirea calităţii alimentării cu apă a oraşului, prin realizarea aducţiunii Crişului Pietros şi a încă trei foraje de adâncime, racordarea cartierului Aleea Padişului la noua sondă de extracţie, din incinta Spitalului Nou şi reabilitarea reţelei secundare de alimentare cu apă geotermală din acest cartier. - Ce le doriţi concitadinilor dumneavoastră în 2004? - Tuturor beiuşenilor şi cititorilor celui mai preţuit şi important cotidian bihorean, CRIŞANA, le urez sănătate, fericire, pace în ţară şi în suflete, belşug şi spor în toate şi, mai ales, să rămână aceiaşi oameni harnici, aşezaţi şi înţelepţi care înfăptuiesc şi apreciază fapta, nu vorba goală! La mulţi ani!