Ne-am obişnuit să trăim înconjuraţi de gunoaie, acestea făcând parte integrantă din viaţa noastră. De la praful cotidian ridicat în aer de trecerea autovehiculelor şi până la deşeurile şi resturile menajere care se „auto-aprind” prin haldele de la marginea aşezărilor, de la ambalajele şi mucurile de ţigară pe care le aruncăm peste tot şi până la pungile din plastic şi PET-urile pe care apele noastre le cară dintr-o zonă într-alta, toate acestea au devenit parte a peisajului cu care, din păcate, tot mai mulţi dintre noi ne-am obişnuit şi, mai grav, la perpetuarea căruia contribuim! Deşeurile de pe marginea Crişului Negru oferă un astfel de peisaj dezolant, de data asta în obiectivul nostru fiind zona din apropierea „Pietrei Petranilor”, care, prin insolitul şi legendele ce o înconjoară, ar putea fi un reper turistic, nu o „baliză” a gropii de gunoi de lângă! Dacă la Petrani gunoaiele care dau un aspect grotesc peisajului pot fi relativ uşor înlăturate, un semnal de alarmă mult mai disperat au tras membrii Centrului de Protecţie a Mediului Bihor. Aceştia au prezentat joi, 15 februarie, la Cercul Militar Beiuş, un film documentar realizat în cadrul proiectului intitulat "Frumuseţi pierdute". Filmul a prezentat Peştera „Avenul Câmpeneasca", situată la 10 km Sud-Vest de Vaşcău, la 900 m altitudine, pe versantul de S-E al Munţilor Codru Moma, pe platoul calcaros Vaşcău, aceasta fiind o peşteră activă, pe un râu permanent, cu lac de sifon. Peştera este extrem de poluată, această nestemată a naturii devenind, în ultimii ani, un depozit de gunoaie, ambalajele din plastic şi alte deşeuri din fier, lemn şi carton umplând zonele joase ale avenului, dar şi tavanele peşterii, de stalactite atârnând hârtii şi pungi din plastic. La vizionare filmului i-am întâlnit pe Lucia Ana Varga, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Cornel Popa, deputat PNL de Bihor. Prin acest film documentar, autorii au dorit implicarea populaţiei la înlăturarea efectelor negative asupra mediului, de a informa şi sensibiliza oamenii locului şi autorităţile locale în vederea ocrotirii naturii înconjurătoare.