După cum am mai scris, la începutul lui 2011, la 24 februarie, în apropierea bustului Crăişorului, din Parcul central beiuşean, a fost plantat un gorun.

La eveniment participau autorităţile locale, membrii Asociaţiei "Avram Iancu", dascăli şi elevi din urbe, precum şi numeroşi beiuşeni şi locuitori ai satelor din jur, organizatorii alegând o zi de joi pentru „botezul" nuieluşei, fiind ştiut lucru că joia e mare târg la Binş. Mai consemnam că, în afară de vremea potrivnică, crenguţa de gorun fiind plantată într-un sol îngheţat şi acoperit de zăpadă, intrarea în lume a celui ce-ar fi trebuit să devină falnicul gorun al lui Iancu, de la Binş, a avut de toate, de la sobor de preoţi şi slujbă de binecuvântare până la discursuri ale autorităţilor, gărduleţ tricolor şi recital de muzică patriotică şi bisericească. Cu toate acestea, anemicul reprezentant al regnului vegetal a avut o viaţă scurtă, nereuşind să trăiască fără apă, asta în condiţiile în care "părinţii" săi, maşteri, credem noi - i-am numit aici pe "mama", Asociaţia "Avram Iancu" şi pe "tatăl", Viorel Ianc, prezident al numitei asociaţiuni, l-au abandonat pe mâna, la fel de insensibilă, a administraţiei locale! Cuprinşi de regrete, de culpa comună, atât "părinţii", cât şi "autoritatea tutelară" s-au gândit să o ia de la capăt şi să aducă pe lume un al doilea puiuţ de stejar. Astfel, din toamna anului trecut, gărduleţul tricolor proşăpit stingher în Parcul Central din Beiuş, a devenit gazda celei de-a doua tentative de gorun al lui Ianc. Numai că, la fel ca întâiul adus pe lume, şi cea de-a doua progenitură, deşi, aparent, mai corpolentă, a sucombat în tăcere, luna aprilie, Luna Cinstirii, la Beiuş, dezvăluindu-ne tragicul adevăr: gorunul lui Ianc Serial number two (2) nu a mai revenit la viaţă odată cu întreaga natură, în primăvară! Trist este că Luna Cinstirii a trecut, autorităţile defilând nepăsătoare chiar pe lângă cadavericul gorun, pe acestea, ca şi pe membrii asociaţiunii ce se îngurguţează cu auto-atribuita misiune a apărării memoriei Crăişorului durându-i doar în... cot de largheţea ignorantă şi ireverenţioasă cu care oricine, oriunde şi oricând poate să abuzeze de sfântul tricolor ca de de o batistă ponosită, moştenită de la mă-sa! Măi, aceştia, că domni sau români nu cred că sunteţi, încetaţi să vă mai bateţi joc de idealurile noastre naţionale, iar dacă nu sunteţi în stare să reţineţi că un arbore trebuie udat ca să trăiască, lăsaţi naibii patriotismul tâmp şi guraliv şi apucaţi-vă de ceva la care vă pricepeţi. Dacă există aşa ceva! Vă transmit asta deoarece, dacă prima dată când aţi zbârcit-o cu simulacrul de gorun am crezut că e doar prostie, acum, când constatăm, cu tristeţe, că aţi perseverat în a ucide ideea de "Gorun al lui Iancu", credem că e mai mult decât prostie: e rea-voinţă, e batjocură faţă de valorile noastre sfinte, printre care Avram Iancu ocupă un loc binecuvântat, de frunte.