Cândva vinul românesc era făcut din struguri de prima mână. Astăzi, piaţa vinurilor din România este dominată de produse contrafăcute, pe rafturile magazinelor ajungând, în loc de produs din struguri, combinaţii de apă, zahăr şi alcool. Anual, românii toarnă în pahare 9 milioane de litri de vin, însă puţini ştiu dacă beau o băutura autentică sau o poşircă. Din păcate, de multe ori, strugurii sunt doar pe etichete...

Conform unui nou studiu oficial al Uniunii Europene (UE), citat de Pro TV, unii dintre producători pun pe piaţă, în loc de licoare din struguri, amestecuri de apă, zahăr şi alcool. Cel puţin asta a reieşit în urma obţinerii rezultatelor analizelor efectuate în Laboratorul Comisiei Europene. Cum se poate falsifica vinul? Există foarte multe metode de contrafacere sau falsificare de vinuri. În unele cazuri, se încearcă contrafacerea mărcilor, fiind vândute produse-pirat sub denumiri apropiate de cele ale produselor autentice, pentru a induce în eroare consumatorii mai putin avizaţi.

Arome sintetice şi coloranţi

O altă metodă de contrafacere constă în adăugarea unor aditivi, arome sintetice şi coloranţi în vinuri. De multe ori, pentru a da culoare vinului contrafăcut, se foloseşte vopseaua de ouă. Metoda cel mai des folosită în ultimii ani este cea de falsificare a etichetelor de la vinurile originale şi aplicarea lor pe produse contrafăcute. În alte cazuri, contrafacerile se rezumă la înscrieri incorecte pe etichete ale soiurilor, anilor de producţie sau concentraţiei alcoolice. Sticlele cu aşa-numitul vin sunt vândute la preţuri foarte mici, de 3-5 lei sticla de plastic de doi litri, ştiut fiind că, pe timp de criză, omul este tentat să cumpere, neglijând problema calităţii. "In vino veritas", în vin este adevărul. Aşa spuneau latinii, doar că ei nu s-au gândit că, după 2.000 de ani, nici vinul n-o să mai fie autentic, adică făcut din struguri.

Se beau peste 9 sute de milioane de litri de vin

Anual, românii toarnă în pahare 9 milioane de litri de vin, însă puţini ştiu dacă beau o băutură adevărată sau o poşircă. Sute de mii de români sunt căzuţi în patima alcoolului, iar societatea românească este incapabilă să se lupte cu un inamic invizibil care loveşte fără milă. Statisticile arată că, din 10 români, 7 beau alcool, excesul şi calitatea proastă a băuturii lăsând în urme vieţi şi familii distruse. În urmă cu câteva luni, la Ştirile ProTV am putut afla că, asupra unei lungi liste de vinuri de pe piaţa românească (practic - 9 sortimente de vin), planează suspiciunea de fals. Cu alte cuvinte, vinul nu are doar struguri (uneori poate să nu aibă deloc!), ci şi zahăr adăugat sau apă de la robinet. "Au fost aduse la noi vinuri care, din păcate, nu puteau fi numite vinuri, puteau fi numite de exemplu lichid gălbui, maroniu, roşcat, dar în nici un caz vin" - afirmă Zaharie Moldovan, şeful laboratorului de spectometrie din cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice din Cluj. În multe cazuri, rezultatele analizelor la care au fost supuse unele "vinuri" au arătat clar că vinul nu e numai din struguri, mai precis - la cantităţile mici de vin se adaugă apă exogenă şi alcool de altă provenienţă. Aşa se ajunge în final la un vin cu adăugiri. Periculoase.

Produs autentic sau poşircă?

Cât din această cantitate de vin este cu adevărat original ori pur şi simplu e poşircă - este greu de spus, chiar reprezentanţii Ministerului Agriculturii în teritoriu recunoscând că nici nu prea au ce să le facă producătorilor care fac vin din te-miri-ce. De altfel, în vara acestui an, la nivel local, inspectorii din cadrul Direcţiei Agricole Bihor, împreună cu cadre ale Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor, au desfăşurat o acţiune de prelevare de probe din stocurile de vin îmbuteliat aflate în reţeaua de comercializare, fiind prelevate 24 probe de vin de masă din diferite sortimente care au fost expediate Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj. În urma analizării probelor a rezultat că unul dintre sortimentele de vin este neconform fiind declarat impropriu consumului  uman direct. În baza Raportului emis de Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj, echipa mixtă de control a făcut verificări la unitatea en gros care a pus pe piaţă acest produs, precum şi la agenţii economici care au achiziţionat în vederea revânzării acestui sortiment de vin. Din totalul de 1.800 litri vin care au format respectivul lot neconform, au fost identificate şi retrase de la comercializare 1.098 litri vin, cantitate care a fost returnată producătorului.

Băutura fermentată liniştit "lucrează" ficatul

Dacă până în februarie 2011, autorităţile puteau să se implice şi chiar să ridice licenţele de producător, acum cel mai dur lucru pe care îl pot face este să confişte marfa contrafăcută de pe piaţă sau s-o interzică la comercializare. Iar probele pe care le ridică le pot analiza doar fizico-chimic şi organoleptic, adică gust, culoare, densitate, dar nu şi analize de fineţe care să arate exact compuşii chimici, respectiv analize izotopice. Acum câţiva ani, pe piaţa românească şi-a făcut loc "o licoare" pe care autorităţile cu greu au putut-o defini. I-au zis "băutură fermentată liniştit" (BFL), denumire generică sub care s-au vândut milioane de litri fără a se şti cu exactitate materia primă din care este făcută şi, în special, calitatea acesteia. Băuturi fermentate liniştit există şi în Europa, doar că ele sunt definite cât se poate de strict: materia primă este un fruct sau o cereală şi nicidecum un produs procesat sau alcool dublu cu arome. BFL-urile au intrat pe segmentul vinurilor, fiind foarte apropiate de acestea din punct de vedere al prezentării şi al tăriei alcoolice. "Se folosesc tot felul de materii prime, legat de izoglucoză, aspartame, îndulcitori, în mod special pentru că produsele obţinute din producţie agricolă cu certitudine sunt destul de scumpe şi probabil că aţi văzut că găsiţi produse pe piaţa BFL-uri, la 3 lei, 2 lei" - afirmă preşedintele Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicolă (ONIV), Claudiu Necşulescu.

Metode de botezare şi înşelare

În ultimii ani, autorităţile au demarat în mai multe rânduri controale în piaţă, la nivel naţional, pentru a depista vinurile cu probleme, însă de cele mai multe ori cei vinovaţi au scăpat cel mult cu confiscarea cantităţii de băuturi sau cu câte o amendă. Metodele de falsificare a vinurilor sunt împărţite în două categorii: în prima se încadrează metodele de "botezare" a produsului cu diferite substanţe (folosirea coloranţilor, îndulcitorilor sintetici, substanţelor de origine neviticolă sau alte materii prime decât cele viticole, utilizarea de ingrediente interzise dăunătoare sănătăţii consumatorilor); în a doua categorie - metodele de înşelare a consumatorului prin etichetare (etichete asemănătoare cu cele ale unor vinuri renumite, lipsa sau înscrierea eronată a denumirii sub care se vinde produsul, comercializarea sub denumirea de "vin" al unor băuturi aromatizate, înscrierea eronată a aditivilor în lista ingredientelor; ilustrarea cu fructe şi/sau porţiuni vegetale pe etichete, ambalaje de prezentare, deşi fructele nu apar în denumirea sub care este vândut produsul şi în lista cuprinzând ingredientele). Cum recunoaştem rapid vinul contrafăcut? Potrivit specialiştilor, ambalajul de plastic şi preţul mult prea mic (sub 5 lei/litru) sunt indiciile cele mai relevante în identificarea băuturilor contrafăcute. De pe sticlele de băuturi care vor să treacă drept vin lipseşte de fapt cuvântul "vin" şi holograma de identificare.

Potrivit unui recent raport al Ministerului Agriculturii, prin Inspectoratul pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, în urma unor analize recente efectuate la nivel naţional, 13 producători au fost depistaţi cu sortimente de băuturi denumite "vin", dar care în realitate nu erau decât apă cu alcool, coloranţi sintetici şi îndulcitori peste limita admisă şi nici urmă de struguri. Nu e de mirare că în spitalele României ajung foarte mulţi băutori de alcool şi asta ca urmare a efectului dăunător al acestor contrafaceri asupra organismului. Pe lângă evaziunea fiscală datorită neplăţii accizelor, băuturile contrafăcute fac ca românii să fie, în Europa, principalii beneficiari ai bolilor de pe urma consumului de alcool. Iar pentru asta, se vede treaba, nu plăteşte nimeni. Cel puţin nu aşa cum ar trebui.