Aleşii orădeni au rectificat o greşeală a executivului orădean privind reabilitarea Palatului Stern. Dacă iniţial s-a aprobat doar reabilitarea unuia din corpurile de clădire, acum ambele faţade vor fi încluse în proiectul de restaurare.

Luna trecută, executivul orădean a propus spre aprobarea consilierilor orădeni proiectul de hotărâre conţinând indicatorii tehnico-economici în vederea restaurării faţadei Palatului Stern din Oradea, situat pe strada Republicii nr. 10 şi 10/A. Valoarea estimată a investiţiei pentru restaurarea faţadei Palatului Stern era de 766.312,97 lei (fără TVA), durata de realizare a investiţiei fiind de 18 luni. Luni, la şedinţa ordinară din această lună, pe ordinea de zi a Consiliului Local Oradea a apărut o rectificare, executivul orădean dorind să îndrepte eroare din urmă cu o lună. Palatul Stern are două corpuri de clădire, situându-se la intersecţia Republicii cu Mihai Eminescu. În primul proiect adoptat în iunie, s-au aprobat doar indicatorii pentru Republicii nr. 10/A, lăsându-se la o parte imobilul de pe Republicii nr. 10. Astfel, la cei 766.312,97 lei (fără TVA) aprobaţi iniţial pentru corpul de la 10/A, se mai impune alocarea a altor 326.130 lei (fără TVA). În aceste condiţii, corpul de clădire, clasificat ca monument istoric va fi reabilitat unitar. Având în vedere că este clădire monument, Palatul Stern va fi reabilitat în baza Legii 422, Primăria urmând să realizeze documentaţia tehnică, proiectul, avizele şi autorizaţia de construcţie, contribuind cu un grant de 20%, contribuţia proprietarilor fiind de 80% din valoarea lucrărilor. Din discuţiile purtate de Comisia de coordonare a programului de reabilitare a faţadelor clădirilor situate în centrul urban istoric Oradea, municipalitatea şi-a arătat disponibilitatea de a oferi o contribuţie financiară rambursabilă pe 5 ani, majoritatea proprietarilor fiind de acord să solicite Primăriei acordarea acestei contribuţii. Imobilul a fost construit între anii 1904 şi 1905. Constructorii şi arhitecţii săi au fost antreprenorii Rimanóczy Kálmán-junior şi Rendes Vilmos. Ei au optat în planurile constructive pentru stilul secession, mai exact pentru subvarianta Lechner a acestui stil. Dominat de linii drepte, excepţie făcând ancadramentele ferestrelor, acest palat se evidenţiază prin frumoasa friză de sub streaşină. Aceasta este decorată cu motive textilo-folclorice, executate în tencuială colorată.