La o săptămână după ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acuzat Muzeul Ţării Crişurilor că nu-l interesează soarta Rezervaţiei naturale Peţea din Băile 1 Mai şi că se rezumă la verificarea şi închiderea unor foraje ilegale, care, de fapt, nu ar reprezenta cauza reală a problemei, custodele rezervaţiei îşi spune punctul de vedere. Conducerea Muzeului susţine însă că a sesizat autorităţile de nenumărate ori, începând cu anul 2011, despre scăderile alarmante ale nivelului apă, însă ANRM a demarat studiul abia în septembrie 2014. Custodele Rezervaţiei semnalează din nou că zăcământului termal scade în continuare, în cei trei ani de la declanşarea catastrofei situaţia se înrăutăţeşte.

Prin intermediul unui comunicat de presă, conducerea Muzeului Ţării Crişurilor precizează că instituţia de cultură orădeană are, în calitate de custode al rezervaţiei Lacul Peţea, "atribuţii legate strict de monitorizarea habitatului şi a speciilor de plante şi animale din rezervaţie". Potrivit conducerii MTC, pe baza studiilor efectuate de specialişti hidrogeologi asupra funcţionării sistemului hidrogeotermal Oradea-Felix-1 Mai încă din anii 70-80, ce au furnizat "singurele date de referinţă valabile şi în prezent", s-au stabilit debitele maxime de extracţie: 300 litri/secundă pe zăcământ, din care 210 l/s pentru cele două staţiuni şi 90 l/s pentru Oradea. "Depăşirea acestor limite duce la secarea izvoarelor geotermale sublacustre, fapt constatat înainte de 1989 cu ocazia unor accidente survenite la erupţia unor sonde de apă termală şi în caz de exploatare excesivă (1983, când lacul a şi îngheţat)", se precizează în comunicat, conducerea MTC adăugând că după ce debitele de exploatare au fost reduse, izvoarele termale şi-au reluat activitatea şi lacul şi-a revenit la normal. "Oscilaţiile ample ale nivelului apei din lacul termal constatate după 2011 infirmă ipoteza obturării totale a izvorului prin colmatare, iar în lipsa accesului la datele de extracţie a apei termale şi de presiune a zăcământului nu se poate contura o imagine exactă a acestuia. Abia în septembrie 2014, la insistenţele MMSC pentru restricţionarea exploatării, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a demarat un studiu hidrogeologic pentru actualizarea datelor legate de volumul resurselor de ape geotermale exploatabile în zona Oradea-Felix-1 Mai şi pentru propunerea unui program de exploatare optimizat atât pentru nevoile economice, cât şi pentru conservarea habitatului termal", se arată în comunicat. Totodată, Muzeul precizează faptul că în cadrul studiului demarat în această toamnă de ANRM, "chiar fără a avea o convenţie de parteneriat", MTC şi-a manifestat disponibilitatea de a contribui cu baza sa de date. "MTC nu a fost anunţat de activităţile din teren ale ANRM în cadrul acestui studiu şi nu a fost solicitat să participe, iar la cele două conferinţe de presă ale ANRM nu i s-a permis accesul", susţine conducerea MTC, care insistă asupra faptului că, începând cu luna decembrie a anului 2011, odată cu "încetarea debitului izvorului termal" care alimentează lacul cu nuferi din Băile 1 Mai şi scăderea alarmantă a nivelului apei, a făcut mai multe sesizări la autorităţile locale şi centrale cu privire la această problemă. "Deoarece MTC nu are atribuţii în gestionarea zăcămintelor hidrogeologice şi în avizarea şi controlul exploatării acestora (conform Legii minelor nr. 85/2003, aceste atribuţii revin ANRM), am susţinut mereu, în informările noastre, că exploatarea apei termale se face mult peste puterea de refacere naturală a zăcământului şi că unica soluţie viabilă şi acceptabilă de refacere pe termen lung a habitatului este readucerea exploatării apei termale în limitele stabilite (300 l/s). Pentru a se evita îngheţarea lacului, MTC l-a alimentat permanent din decembrie 2011 cu apă termală dintr-un foraj al SC Turism Felix SA, cu sprijinul acesteia şi al ISU Bihor", a menţionat conducerea Muzelui, adăugând că în urma unei consfătuiri organizate cu specialişti hidrogeologi a propus un set de măsuri pentru "remedierea acestei catastrofe ecologice". MTC susţine că "numai la opt foraje din perimetrul Băile 1 Mai-Felix s-a atins limita de extracţie admisă, de 300 l/s". O altă măsură luată de MTC a fost derularea unui parteneriat cu Universitatea din Gödöllő şi cu Acvariul din Galaţi pentru salvarea celor două specii unice în lume care se află în rezervaţia Peţea - melcul Melanopsis şi roşioara lui Racoviţă. "În prezent, un stoc de indivizi din aceste specii sunt pregătiţi pentru repopulare şi aşteaptă refacerea habitatului termal, iar o parte dintre puii de roşioară termală obţinuţi au fost preluaţi şi de Grădina zoologică Schönbrunn din Viena, care s-a implicat astfel în eforturile de salvare a acestor specii. Nufărul termal a fost şi el reprodus în condiţii de laborator prin eforturile dr. Cristian Blidar, de la Universitatea din Oradea, pe baza unui parteneriat cu MTC", se mai precizează în comunicat. Totodată, conducerea Muzeului susţine că „în cei trei ani de la declanşarea catastrofei" situaţia s-a înrăutăţit, apărând noi exploatări de apă geotermală şi extinzându-se cele existente. "MTC a iniţiat în august 2014 procedura de reziliere a Convenţiei de custodie cu MMSC prin acordul părţilor, argumentând, printre altele, că este necesară o colaborare cu toate instituţiile abilitate în gestionarea şi controlul exploatării resursei de apă geotermală ce alimentează rezervaţia, altfel nu îşi mai poate asuma obligaţiile de gestionare ştiinţifică a habitatului. Referitor la unele afirmaţii neadevărate şi calomnioase transmise recent prin presă referitor la activitatea MTC în calitate de custode al sitului, acesta îşi rezervă dreptul de a-şi apăra imaginea chiar şi în justiţie", se arată în încheierea comunicatului semnat de conducerea Muzeului Ţării Crişurilor.