Muzeul Ţării Crişurilor Oradea a primit din partea Consiliului Judeţean Bihor, pe anul 2007, un buget de 3,1 milioane lei pentru cheltuieli, ultilităţi, salarii etc., la care se adaugă încă 2,8 milioane lei doar pentru investiţii. Prioritar în acest an pentru conducerea instituţiei muzeale este finalizarea proiectului tehnic şi a studiului de fezabilitate, necesare demarării reparaţiilor capitale la noul sediu, de pe str. Armatei române. "De la începutul lunii februarie, ne vom concentra, exclusiv, pe elaborarea proiectului tehnic. Bunăoară, specialiştii muzeului, de la toate secţiile, vor colabora în partea dedicată amenajării noilor expoziţii permanente, laboratoarelor de restaurare-conservare, depozitelor etc.", ne-a declarat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor. Un alt motiv de bucurie pentru conducerea Muzeului este acela că a fost aprobată de către Ministerul Culturii şi Cultelor o primă tranşă de bani, 2,5 milioane lei, care urmează să fie investiţi tot în noua clădire a Muzeului. "Pentru faza următoare, sumele pe care le estimăm a fi necesare, pentru reparaţii capitale, restaurarea clădirii-monument şi amenajarea spaţiilor de expoziţii, sunt de aproximativ 12-13 milioane de euro, din care peste 900.000 de euro costă proiectul tehnic, înţelegând aici studiul de fezabilitate şi proiectul propriu-zis de reparaţii şi amenajare, până la conceperea mobilierului şi a etalării obiectelor", a mai spus Chiriac. La rectificarea de buget din acest an conducerea Muzeului mai aşteaptă şi alţi bani pentru începutul amenajării Peşterii Vadu Crişului şi pentru faza de curăţare a Ecomuzeului "Ţării Crişurilor" compus din Rezervaţia naturală Pârâul Peţa şi Muzeul în aer liber. În prezent, există un protocol cu noii proprietari ai Palatului Baroc, Episcopia Romano-Catolică Oradea, prin care instituţia muzeală poate să ocupe în continuare spaţiul până la 1 ianuarie 2008. "În cazul în care lucrurile vor demara mai greu, mai mult ca sigur că acest protocol de închiriere va fi prelungit. Cauza muzeului orădean este de departe cea mai importantă în peisajul instituţiilor culturale româneşti", a conchis Chiriac.