Anticipatele, un rău necesar?!
Retragerea unui partid de la guvernare a fost principala cauză a crizelor politice care au afectat Uniunea Europeană în 2007 şi care fie s-au prelungit pe termen nedeterminat, fie s-au încheiat prin convocarea de alegeri anticipate.
Alegerile anticipate sunt o temă din ce în ce mai prezentă pe scena politică europeană, unde numai în acest an cinci crize guvernamentale au generat scrutinuri legislative înainte de termen sau au adus în discuţie organizarea lor. Patru dintre ele au afectat ţări care au aderat la blocul comunitar în mai 2004 - Slovacia, Lituania, Polonia şi Cehia. Lor li s-a adăugat Olanda.
Criza politică din România, declanşată de retragerea de la guvernare a Partidului Conservator, a readus în discuţie problema alegerilor anticipate, reiterând parcursul unora dintre statele europene.
În Slovacia, criza politică ce a determinat convocarea alegerilor anticipate a fost declanşată de retragerea de la guvernare a Partidului Creştin-Democrat, din cauza refuzului Guvernului de a dezbate ratificarea unui tratat controversat cu Vaticanul. Alegerile au fost organizate la 17 iunie.
O a doua ţară care a convocat alegeri anticipate a fost Olanda, unde o controversă pe tema imigraţiei a determinat retragerea de la guvernare a unui partid, urmată de demisia premierului. Partidul D66 a anunţat că se retrage din coaliţia de guvernământ, pentru a protesta faţă acţiunile ministrului Imigraţiei, Rita Verdonk. Aceasta i-a retras cetăţenia olandeză parlamentarului de origine somaleză Hirsi Ali, după care a revenit asupra deciziei. Alegerile anticipate au fost organizate la 21 noiembrie.
În Lituania, retragerea de la guvernarea a Partidului Muncii, formaţiune populistă condusă de miliardarul de origine rusă Viktor Uspaskici, a condus la demisia premierului. Această situaţie a determinat automat căderea întregului Guvern, care fusese învestit în decembrie 2004.
Crize prelungite însă s-au înregistrat în Polonia şi Cehia. Acestea nu s-au soldat cu organizarea de alegeri anticipate, dar au determinat o stagnare politică din cauza ineficienţei puterii executive.
În Polonia, partidul Lege şi Justiţie a câştigat alegerile legislative, dar nu a reuşit să obţină o majoritate parlamentară confortabilă. Eşecul negocierilor cu liberalii din Platforma Civică pentru alcătuirea unei "mari coaliţii" după modelul german i-a determinat pe conservatori să formeze un guvern minoritar, care şi-a demonstrat rapid fragilitatea. Constrâns să aleagă o soluţie de compromis, partidul fraţilor Kaczynski (care în prezent deţin preşedinţia şi conducerea Guvernului în Polonia) formează o coaliţie cu două partide extremiste, un alt motiv de dispută pentru clasa politică de la Varşovia. Însă nici acest Guvern nu rezistă foarte mult, întrucât votarea noului buget creează o ruptură în cadrul coaliţiei şi determină demiterea vicepremierului Andrzej Lepper.
În Cehia, după alegerile legislative pentru Camera Deputaţilor de la 2-3 iunie, coaliţia de stânga a obţinut acelaşi număr de mandate ca şi alianţa de dreapta, situaţie care a aruncat ţara într-o criză profundă. Preşedintele Vaclav Klaus l-a desemnat pe liderul Partidului Democratic Civic (ODS), Mirek Topolanek, să formeze noul Guvern, dar acesta nu a reuşit să obţină votul de învestitură al Parlamentului.
După mai multe săptămâni de incertitudine, timp în care s-au desfăşurat alegerile pentru Senat, ale căror rezultate au fost la fel de neconcludente ca şi cele din Camera Deputaţilor, şeful statului l-a desemnat din nou pe premierul Mirek Topolanek să formeze Guvernul.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.