În 18 octombrie ne-a părăsit biologul Anna Marossy, una dintre vocile puternice care s-au făcut cunoscute pentru apărarea valorilor naturale şi a unui mediu sănătos. Născută la Beiuş, în 1931, ea a obţinut în 1954 diploma de licenţă la Facultatea de Biologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Îndelungata sa carieră profesională a început în 1955 la Ştei, ca profesoară de biologie, ulterior, în 1963, devenind angajată a Comitetului pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al Regiunii Crişana.

Din 1966, numele său s-a legat de Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, unde a activat ca muzeograf principal în cadrul Secţiei de Ştiinţe ale Naturii, până la pensionarea sa în 1988. Activitatea ştiinţifică a doamnei Marossy s-a axat în principal pe cartarea unor specii rare din flora zonei de nord-vest a României, precum şi pe studii etno-botanice asupra zonei Munţilor Bihor, Pădurea Craiului şi Codru Moma, precum şi în zona Văii Ierului şi în bazinul Beiuşului. O altă pasiune a ei s-a situat în continuarea specificului didactic care i-a marcat debutul profesional, Anna Marossy fiind pasionată de activităţile de educaţie şi conştientizare ecologică pe care le-a întreprins cu elevii pentru a le trezi înţelegerea, respectul şi iubirea faţă de natură şi faţă de toate formele ei de manifestare.

Dar ceea ce a făcut-o cel mai mult cunoscută, mai ales pentru publicul larg, a fost rolul ei de apărătoare a naturii, fie că era vorba de zonele protejate prin lege, fie că era periclitat mediul de viaţă chiar în Oradea, oraşul care i-a devenit a doua casă. Neezitând să ia atitudine în public, inclusiv în faţa autorităţilor şi a unor instituţii implicate în proiecte cu potenţial invaziv la adresa mediului natural, Anna Marossy şi-a închinat viaţa eforturilor de menţinere şi de salvare a rezervaţiei Pârâul Peţea de la Băile 1 Mai, mai ales a emblematicului său nufăr termal (Nymphaea lotus f. thermalis), precum şi a zonei Padişului.

Distinsă în 2006 cu Premiul de Excelenţă din partea Primăriei Municipiului Oradea, prezenţă întotdeauna extrem de activă în spaţiul public, Anna Marossy şi-a ridicat în public vocea împotriva proiectelor periculoase pentru mediu, ca în cazul proiectului de exploatare prin cianurare a zăcământului aurifer de la Roşia Montană, pe care îl considera un atentat la siguranţa naţională.

            Chiar şi după pensionare, Anna Marossy a fost o persoană extrem de activă, fiind interesată de flora şi vegetaţia nordică, de tundră şi taiga, pentru a căror observare a întreprins călătorii în Siberia, Alaska, Laponia, Groenlanda, arhipelagul Spitzbergen şi Islanda.

Implicată în viaţa oraşului, Anna Marossy a fost anul trecut primul „părinte adoptiv” care a contribuit la întreţinerea unui animal (o suricată) din noua Grădină Zoologică din Oradea. „Nu mă las până nu le adopt pe toate, spunea atunci Anna Marossy. Cu cât cunosc mai bine oamenii, cu atât iubesc mai mult animalele".  

Anna Marossy şi-a închinat întreaga viaţă protecţiei naturii şi păstrării unui mediu înconjurător curat, în care, după cum spunea ea, chiar şi un singur copac este foarte important pentru fiecare dintre noi. Pasiunea şi dragostea pentru darurile naturii i-au fost insuflate demult, încă din familie: „Tatăl meu spunea ca pădurea este ca o biserică, acolo nu strigi, mergi încet să nu sperii animalele şi nu aveam voie să culegem florile cu pumnii, puteam să culegem două, trei fire de ghiocei să-i ducem mamei acasă. Nu era voie să ducem nimic din natură. Am învăţat că în aceea biserică a naturii nu ţipi, nu urli şi, cel mai important, respecţi tot ce te înconjoară, iar acest lucru l-am transmis tuturor celor din jurul meu.”

Prin dispariţia fostei noastre colege Anna Marossy, un biolog cu recunoaştere naţională şi internaţională, Muzeul Ţării Crişurilor pierde încă un specialist care a făcut parte din „generaţia de aur” a muzeografiei locului şi nu numai.

 

Colectivul Muzeului Ţării Crişurilor Oradea