O lume de mult apusă îşi croieşte rar şi cu greu drum spre sufletele noastre, prea prinse în ancorele timpului în care vieţuim. Cu toate acestea, fie că ne place sau nu, lumea în care noi, cei de astăzi, trăim este rodul lumii lor, o împlinire a idealurilor sau un eşec tragic al viselor şi aşteptărilor acestora. Există însă şi momente când lumile reuşesc să se întrepătrundă. Aşa s-a întâmplat ieri, la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu", când doi dintre "grănicerii" trecutului şi-au deschis sufletul în faţa prezentului.

La cei 77 de ani, Ioan Cohuţ, absolvent al Liceului Ortodox Emanuil Gojdu, numit apoi Liceul Nr. 1 Oradea, în promoţia 1952 - 1953, are tolba plină de poveşti, istorii ancorate într-un trecut pe care noi, cei de astăzi, îl cunoaştem doar din cărţi. "60 de ani reprezintă o felie mare de timp, dar ne bucurăm că putem să vă prezentăm ce am realizat noi şi colegii noştri şi putem spune că am făcut ceva în această viaţă", a spus Ioan Cohuţ, într-o conferinţă de presă, care a avut loc ieri, la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu", la care au mai participat actualul director Viorel Mititean şi Dorel Tifor, absolvent şi profesor timp de 48 de ani doar la "Gojdu". După ce a absolvit Facultatea de Geologie a Universităţii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Ioan Cohuţ a fost timp de 16 ani preşedinte al Asociaţiei Române de Geotermalism şi opt ani membru în conducerea Asociaţiei Mondiale de Geotermie. În acest timp a publicat 29 de articole şi comunicări ştiinţifice (7 în ţară şi 22 în străinătate) şi a fost şef de proiect şi coautor la 27 de studii de valorificare a potenţialului geotermal, dintre care şase pentru parteneri străini. "Am învăţat când eram tânăr, de la profesorii pe care i-am avut la Gojdu - nişte personalităţi impozante - că elevul nu este asemeni unei sticle de umplut, ci mai degrabă asemeni unui foc care trebuie aprins. Tot ce rămăsese după război în materie de intelectuali au fost aduşi de conducerea Liceului Ortodox Emanuil Gojdu, pentru a ne învăţa pe noi. Aici a început traseul vieţii mele care a curs apoi lent, cu numeroase realizări", a spus Cohuţ, care nu a ezitat să îşi facă publică expertiza şi într-un subiect foarte delicat astăzi. „Sunt pentru exploatarea gazelor de şist. Toată această mişcare împotriva fracturării hidraulice a pornit de la o propagandă politică din America. Un filmuleţ care prezenta catastrofele exploatării gazelor de şist subliniindu-se doar efectele fără a se vorbi despre faptul că toate acele catastrofe s-au produs pentru că cei care au lucrat acolo au făcut erori impardonabile pentru un geolog. Exploatarea făcută însă corect şi după un studiu de impact amănunţit, făcut ca la carte, ar fi benefică pentru România. Cum credeţi că au ajuns americanii să-şi acopere 38% din necesarul de gaze prin această metodă, dacă ea ar fi fost una rea?", s-a întrebat retoric Cohuţ. Cu toate acestea, Cohuţ spune că şi-ar da foc în faţa Primăriei, dacă s-ar decide să se facă astfel de exploatări în parcuri naturale cum este Băile Felix sau în zone populate, cum este Oradea.

Fetele şi băieţii, în clădiri separate

Colegul său de generaţie, Dorel Tifor, fost director al Colegiului Naţional "Emanuil Gojdu" şi fost consilier local la Primăria Oradea, şi-a amintit cu nostalgie de anii de liceu. "Noi reprezentam în Oradea şcoala de băieţi, fetele fiind grupate în alte două şcoli, cea a Ursulinelor şi Oltea Doamna. Îmi amintesc că aveam doi măgari cu care mergeam în deal să cumpărăm pâine pentru internat şi încăpăţânaţii se blocau exact în faţa şcolii de fete de la Oltea Doamna. Ne chinuiam să îi convingem să plece la drum, iar fetele râdeau la noi de pe geam. Aşa ajunsesem celebri, pentru că fetele spuneau când trebuia să trecem prin faţa şcolii lor "vin gojdiştii cu măgarii!". Eram însă din alte categorii sociale. Fetele erau, în majoritate, domnişoare de oraş, în timp ce noi, în majoritate, eram fii de ţărani sau de intelectuali de la ţară, copii de mici meseriaşi sau de funcţionari veniţi în Oradea. Totuşi, datorită lor, am învăţat să dansăm, pentru că ele luau ore de balet, iar profesorii ne duceau şi pe noi să învăţam. Se simţea însă, în permanenţă, diferenţa dintre noi şi ele", îşi aminteşte cu nostalgie prof. Tifor. Toate aceste lucruri vor avea posibilitatea să şi le amintească împreună cu cei 19 absolvenţi (dintr-un total de 56 - în majoritate decedaţi), sâmbătă, de la ora 10.00, la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu", când va avea loc întâlnirea de 60 de ani. Înainte de acest moment, vineri, de la ora 13.00, unul dintre cei mai de seamă absolvenţi ai promoţiei `52-53, fizicianul Dorin Poenaru, şeful Institutului de Fizică Nucleară de lângă Bucureşti, se va întâlni cu profesorii de fizică din tot judeţul. La întâlnirea de sâmbătă va participa şi scriitorul D.R. Popescu, un alt absolvent cu renume, membru al Academiei Române.